Arhive etichete: Familie

Proiectul "Pentru Viaţă" – Cursuri adresate elevilor de liceu (1 – AVORTUL)

Curs numărul 1

 

Curs adresat elevilor de liceu

 

Tematica: Avortul

*

I.  Avortul

Ce este avortul ştim cu toţii: întreruperea voită, la cerere, a unei sarcini nedorite.

Aici nu ne vom referi la avorturile spontane, produse fără voia mamei, din motive medicale, ci doar la cele efectuate în deplină cunoştinţă de cauză.

Strădania noastră este motivată de dorinţa de a vă împărtăşi din experienţa acumulată în cadrul spitalelor de ginecologie, şi de a vă ajuta să evitaţi o suferinţă care poate lăsa cicatrici adânci atât în sufletele cât şi în trupurile voastre tinere.

Zilnic se efectuează avorturi în spitalele de ginecologie dar şi în cabinetele particulare şi ne este dat să vedem destul de des cazuri în care fete tinere, datorită unei hotărâri luate în mod pripit, ajung în imposibilitatea de a mai deveni vreodată mame. Astfel ele riscă să‑şi pericliteze viitorul, o familie, o căsnicie fericită.

  Continuă să citești →

Pr. Ioan Valentin Istrati: BĂRBATUL – VINOVAT DE AVORT

BĂRBATUL – VINOVAT DE AVORT

pr. Ioan Valentin Istrati

Femeia se împlineşte prin naştere de prunci, îşi rodeşte vocaţia de izvorâtoare de viaţă, primeşte bucuria unică şi infinită a izvorului.

 

De cele mai multe ori, Biserica înfierează acest păcat îngrozitor, această crimă oribilă de a-ţi omorî copilul în pântece. Este de fapt o dublă crimă, care priveşte suprimarea extrem de violentă a vieţii pământeşti din pruncul firav, abia ivit la viaţă, dar şi uciderea premeditată a sufletului lui, care nu are posibilitatea să primească Lumina cea veşnică a Botezului şi să adune lumină prin rugăciune şi virtuţi. Mântuitorul Hristos face o diferenţă clară între persecutorii pământeşti, ucigaşii acestei lumi şi marele persecutor al istoriei, ucigaşul nevăzut de suflete, diavolul:

Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea n-au ce să mai facă. Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheena; da, vă zic vouă de acela să vă temeţi (Luca 12, 4-5).

Păcatul avortului este aşadar o crimă totală, a trupului şi a sufletului deopotrivă, pentru care, chiar după ce l-ai spovedit şi ai făcut canon, trebuie să plângi până la moarte.   Continuă să citești →

Educaţia sexuală în familia creştină

Educaţia sexuală în familia creştină

Educatia sexuala poate fi una crestineasca sau una lumeasca. Daca temeliile educatiei sexuale sunt puse intr-o familie crestina, tinerii vor fi cu mult mai putin expusi riscurilor ascunse in educatia sexuala promovata de societatea necrestina. Cand educatia sexuala este savarsita in familie, tinerii se raporteaza mult mai critic la informatiile venite din afara (cercul de prieteni, televizor, internet). Mai mult, cand familia duce o viata bisericeasca, iar comunicarea intre membrii acesteia este una reala, tinerii vor creste sanatos si moral.

Lasandu-i in seama societatii, tinerii vor ajunge sa creada ca apropierile trupesti ocazionale (sexul) sunt ceva normal, permis oricand, in conditii de igiena si de acord reciproc. Astfel, avand in vedere gradul tot mai ridicat de expunere la informatii despre sexualitate in societate si in scoala, este deosebit de importanta interventia unor persoane (crestine) care sa clarifice curiozitatile copiilor, raspunzand sanatos si satisfacator la intrebarile acestora. Continuă să citești →

Biserica Ortodoxă Bulgară întăreşte programul de luptă contra avorturilor

Biserica Ortodoxă Bulgară întăreşte programul de luptă contra avorturilor

Patriarhia Bulgariei a răspuns la această problemă gravă a societăţii şi proiectează să realizeze un film asupra avortului, consecinţelor lui şi modalităţilor de prevenire a acestui flagel în viaţa poporului.

Acest film, a subliniat  Înaltpreasfinţitul Părinte Gavriil, Mitropolit de Lovetch, va fi parte a unui program pe termen lung împotriva avorturilor.

Filmul, mai concret, va arăta viaţa embrionului uman în pântecele mamei, puterea sa de a creşte, prezenţa în sămânţă a tuturor trăsăturilor vieţii. Producţia va fi proiectată la fiecare întâlnire a tinerilor din “şcolile de duminică” organizate de Biserica Ortodoxă Bulgară în fiecare parohie, dar şi în şcolile publice, unde există un curs de cunoaştere religioasă fundamentală.

Biserica se implică activ în informarea tinerilor asupra riscurilor avorturilor, dar mai ales asupra dimensiunii spirituale a vieţii umane, spune Înaltpreasfinţitul Gavriil.  Bulgaria precum alte ţări din Europa de Est, are o demografie catastrofală. Mortalitatea este mult mai mare decât natalitatea. Astfel, în 2011, au fost 74.500 de naşteri şi 50.000 de avorturi la cerere.

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa: www.pravoslavie.ru   VIA http://www.doxologia.ro

PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ

PĂRINTELE ARSENIE PAPACIOC DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ

Sfânta Fecioară Maria este femeia care a deschis porţile fericirii, ale libertăţii şi ale veşniciei în lume.

http://www.doxologia.ro/video/interviuri/pr-arsenie-papacioc/pr-arsenie-papacioc-despre-familia-crestina

Data:11 noiembrie 2010

                 00:01 – Interlocutor:- Părinte, daţi-mi voie să vă întreb: dacă doi tineri se iubesc, dar sunt necredincioşi, în dragostea lor, între ei, este prezent Mântuitorul Iisus Hristos?

                 00:09 – Pr. Arsenie:- Sunt necredincioşi unul faţă de altul, sau necredincioşi faţă de Dumnezeu?

                 00:13 – Interlocutor:- Sunt necredincioşi faţă de Dumnezeu.

                 00:18 – Pr. Arsenie:- Vreau să vă spun un lucru: nici inteligenţa şi nici orice tip de educaţie nu are nici o valoare, dacă nu este pusă în slujba dragostei şi a iubirii. Altfel nu are nici o valoare. Însă, pe acei tineri nu putem să-i oprim să nu se iubească, dar ei merg pe un drum care nu va duce nicăieri. Se iubesc şi atât. Acesta este instinctul şi nimic altceva, pentru că şi căsătoria în sine este pusă în slujba unui ideal măreţ. Că este şi o vorbă bine spusă: „Ori bine, ori deloc”. Iubirea, căsătoria care urmează, nu trebuie puse numaidecât în slujba plăcerilor. Dacă nu-i slujeşti la idealurile cele mai înalte, chiar necăsătorit, dar mai ales căsătorit, sigur că nu vei ajunge la nimic pozitiv şi nu faci altceva, decât să pierzi un timp atât de scump.

01:33 –Dacă se iubesc este un fel de a spune. Ce rost mai are să mai vorbim despre faptul că se iubesc, dar nu cred în Dumnezeu? Pentru că nu există nici un fel de siguranţă, de percepţie în viitor, de sens, de scop, dacă nu este Dumnezeu. Dacă nu sunt în Biserică nu există. În afara Bisericii nu există nimic. Acesta ar putea să fie răspunsul cel mai adecvat la întrebare: Dacă nu sunt în Biserică, nu este nimic de ei. Ce să le cerem? O căsnicie are nevoie de educarea copiilor. Nu au învăţat să se închine, pot să trăiască ca şi  păgânii, fără nici un fel de ideal, de nimic? N-au bătut clopotele destul ca să se trezească tineretul acesta? Nu prea sunt de acord cu acel cuvânt cum că, astăzi familiile trec prin momente dificile. Pentru că atunci când trăieşti prezentul, nu mai poţi vedea defecţiune în acţiune, ci vezi numai perfecţiune, o tendinţă mereu de a mă completa personal, făcând bine primul pas spre aşa ceva. Dar, dacă nu are iubirea aceea, izvorâtă din fiinţa lui Dumnezeu, în Biserică, nu are durabilitate. Continuă să citești →

SUA: Circa 300 000 de femei au murit de cancer mamar ca urmare a avortului, din 1973

SUA: Circa 300 000 de femei au murit de cancer mamar ca urmare a avortului, din 1973

Un cercetător de vârf afirmă că avortul a dus la cel puțin 300.000 de cazuri de cancer mamar cu urmări fatale în SUA, începând cu momentul în care Curtea Supremă a liberalizat avortul, în 1973.

În urma a zeci de milioane de avorturi practicate de atunci și cu solide cercetări care confirmă riscul crescut al apariției cancerului de sân ca urmare a avortului, această situație nu este surprizătoare, deși lobby-ul proavort face eforturi colosale pentru a convinge că avortul ar fi o intervenție medicală sigură și fără urmări deosebite.

Profesorul Joel Brind, endocrinolog la Baruch College din New York, a lucrat cu o echipă de alți oameni de știință la un raport publicat în 1996 în Journal of Epidemiol Community Health, arătând un risc cu 30% mai crescut de a dezvolta cancer mamar la femeile care au făcut un avort. Recent, el a făcut precizări suplimentare pentru portalul LifeNews.com, referitor la numărul de femei care au devenit victime ale bolii.

“Dacă luăm în calcul riscul general de apariție a cancerului mamar în rândul femeilor de 10% și îl creștem cu 30%, obținem un risc de 13%”. Brind explică: “Luând în calcul cele 50 de milioane de avorturi, câte s-au produs de la verdictul în cazul Roe vs. Wade, atingem un record de 1,5 milioane de noi cazuri de cancer mamar. La o mortalitate medie de 20% începând cu 1973, ar însemna că legalizarea avortului a dus la 300.000 de decese suplimentare datorate cancerului mamar după 1973.” Continuă să citești →

"Unde este Dumnezeu, mamă? Unde este Dumnezeu, tată? Nu vedeţi că înnebunim fără El?" ( scrisoare de adio)

„Unde este Dumnezeu, mamă? Unde este Dumnezeu, tată? Nu vedeţi că înnebunim fără El?”

( scrisoare de adio)

 
„ Salvaţi sufletele noastre” , S.O.S….., aşa a îndrăznit să scrie cineva pe peretele closetului de la liceu ( printre toate celelalte porcării sexuale)… Da, acesta e strigătul meu nerostit, poate strigătul generaţiei mele, înnăbuşit în inimile noastre, sub mormanele de gunoi ale vieţii de zi cu zi, de chiştoace şi sticle goale, de prezervative şi seringi; de decibelii muzicii date la maxim, de buzele şi corpul celui îmbrăţişat nu din dragoste ( ce e aia poate că nu ştiţi nici voi!), ci din disperarea aceea scârboasă a bătrânilor neputincioşi, de a nu fi singuri! Da, acesta e adevărul nostru, partea cea nobilă şi frumoasă din noi, şi nu putem să-l scriem decât pe pereţii veceului!
De câte ori deschidem gura sau întindem mâna către voi ne trataţi ca pe nişte cerşetori: ne daţi repede bani sau dulciuri sau ţoale ca nu cumva să ne iasă de pe buze strigătul acesta periculos care v-ar pune în cea mai jenantă postură din viaţa voastră, aceea de a nu şti pentru ce trăiţi sau care e sensul vieţii la care ne-aţi chemat, născându-ne; ori ca nu cumva mâna întinsă să cerşească Adevărul pe care nu-l cunoaşteţi, asta fiind maximum de onestitate de care sunteţi în stare, pentru că în rest ne minţiţi fără probleme… De fapt, ne umpleţi şi nouă farfuriile cu ceea ce curge din televizoare… Continuă să citești →

PRIN COPILUL PE CARE L-A PURTAT ÎN PÂNTECE, A ÎNVINS CANCERUL ŞI TUBERCULOZA

 PRIN COPILUL PE CARE L-A PURTAT ÎN PÂNTECE, A ÎNVINS CANCERUL ŞI TUBERCULOZA

Cazurile în care oamenii ies biruitori dintr-o luptă cu boli greu de vindecat, precum cancerul, impresionează atât prin felul în care cel bolnav a izbutit să nu se lase doborât de durere şi de deznădejde, dar mai ales prin felul în care Dumnezeu a lucrat în viaţa acestuia şi a celor apropiaţi spre tămăduirea trupului şi a sufletului. Cazul Danielei Popa din Bucureşti este unul aparte, pentru că la cancer s-a adăugat şi tuberculoza; pe lângă toate acestea, Dumnezeu i-a dat binecuvântarea să fie pentru treia oară mamă. Daniela şi Richard Popa au înţeles rostul acestor încercări, le-au primit cu inima deschisă, iar prin credinţă şi multă rugăciune au izbutit să le biruiască.

Doamna Daniela Popa, alături de băiatul ei, Antonie

Daniela: Am aflat de boală în luna mai a anului 2005, pe când Richard, soţul meu, era plecat în Muntele Athos. Aveam o stare febrilă, care se accentua din zi în zi tot mai mult. Când Richard s-a întors din Sfântul Munte, în urma biopsiei am aflat diagnosticul: limfom Hodgkin cu depleţie limfocitară (limfomul Hodgkin este o formă de cancer al sistemului limfatic, în care celulele sistemului limfatic se divid anormal şi se răspândesc în afara acestuia – n.red.). Continuă să citești →

Pr. Dr. Petru Pruteanu: DESPRE NUMELE DE BOTEZ. EXISTĂ NUME "CREŞTINE" ŞI "NECREŞTINE"?

 Pr. Dr. Petru Pruteanu: 

DESPRE NUMELE DE BOTEZ. EXISTĂ NUME „CREŞTINE” ŞI „NECREŞTINE”?

Întrebare: Părinte Petru, vă rog să explicaţi de ce unii preoţi din Moldova nu vor să boteze cu nume precum Mihaela, Florin, Ovidiu, Lilia ş.a.? Este adevărat că persoanele care nu primesc nume de Sfinţi nu au Înger Păzitor şi dacă au nume necreştineşti trebuie să şi le schimbe pentru a fi pomeniţi la slujbă?

Răspuns: Consider această problemă drept una foarte dureroasă pentru Biserica Ortodoxă în general, şi pentru cea din Moldova în particular, pentru că din cauza modei de a pune copiilor nume exotice, dar şi a inculturii unor preoţi, copiii ajung să sufere un anumit disconfort sau chiar o traumă psihologică atunci când li se spune că nu pot fi pomeniţi la slujbe cu un anumit nume sau că nu ar avea „înger păzitor”. Şi ca să elucidăm această problemă, voi încerca să o abordez sistematic, în câteva puncte. Totodată, menţionez că subiectul nu ţine numai de teologie, ci şi de lingvistică, istorie şi chiar de cultură generală.

  1. Numele în general este mai mult decât un apelativ sau un cod alfabetic personal (analogic cu codul numeric personal). Teoretic, omul poate purta orice nume (dorit de el sau de părinţii lui), dar trebuie să fim conştienţi că acesta va fi purtat toată viaţa şi chiar dincolo de această viaţă, şi va creşte sau va scădea în popularitate odată cu persoana care poartă acel nume. De aceea numele nu trebuie pus la întâmplare sau schimonosit după bunul plac, pentru că el se identifică cu persoana care-l poartă.
  2. Primii creştini „dintre neamuri” (adică non-iudeii) purtau nume păgâne, iar la botez acestea nu erau schimbate pentru că supra-numele de „creştin” sfinţea „numele mic / prenumele”, oricare ar fi fost acesta. Sfântul Mucenic Dimitrie (Δημήτριος), de exemplu, purta numele unei zeităţi păgâne (Demetrius), dar şi-a păstrat acest nume şi după botez, iar prin viaţa, şi mai ales moartea sa (martirică), a sfinţit acest nume atât de iubit astăzi de noi. Aceeaşi situaţie o avem şi la Sfântul Dionisie, iar exemplul este valabil pentru multe alte sute şi mii de sfinţi din primele veacuri, care nici nu aveau cum şi de unde să împrumute doar nume de sfinţi. Culmea e că uneori, chiar dacă la botez numele erau schimbate, Biserica continua să-i pomenească după numele lor vechi păgâne, considerate astăzi nume de sfinţi. Aşa este cazul Sfântului Kneaz Vladimir, botezat Vasile sau a Sfintei Kneaghin Continuă să citești →

SMERENIA ŞI CĂSĂTORIA

SMERENIA ŞI CĂSĂTORIA

Dacă veţi întâlni un om smerit cu adevărat, veţi crede că e un băiat bun şi înţelept şi că a fost interesat de ceea ce i-aţi relatat. Iar dacă nu v-a făcut plăcere comunicarea cu el, – probabil doar de la atât că sunteţi invidios pe faptul că viaţa poate fi primită atât de uşor şi cu încredere desăvârşită. El nu meditează la smerenia sa, de fapt el în genere nu se gândeşte la sine. (Clive Lewis).

Creştini mereu vorbesc despre smerenie şi mereu o proslăvesc. Doar că după pargul bisericii e asemănătoare cu peştele scos din apă, – îşi pierde toată valoarea, dacă nu se transformă într-un neajuns. Oare ce loc trebuie să ocupe smerenia la o convorbire, într-un oficiu, pe stradă, într-un magazin. Aici adesea ea este privită nu ca o virtute, dar chiar ca un neajuns.
Cu toate acestea, e o calitate mai mult decât apreciabilă, – fără smerenie nu există nici o viaţă demnă şi nici o dragoste adevărată. De aceea, are o legătură foarte importantă cu viaţa de familie. O să încerc să explic în limbajul psihologiei, de pacă lăsând puţin la o parte bogaţia tradiţiilor creştine, pentru care smerenia a fost indisolubilă în toate veacurile.

Realismul smereniei

Ce reprezintă smerenia pentru mulţi oameni din prezent? Adesea acest cuvânt aduce cu sine asociaţii negative : o slăbiciune, o părere diminuată despre sine, imposibilitatea de a-ţi apăra propria poziţie, un om ruşinos şi mereu umilit. Dar e doar o caricatură a smereniei şi departe de a fi adevăr. Continuă să citești →

Pr. Arsenie Papacioc: DESPRE AVORT ŞI RESPONSABILITATE

Pr. Arsenie Papacioc:

DESPRE AVORT ŞI RESPONSABILITATE


Alte articole:

Video:

Pr. Petru Pruteanu: UE VREA SĂ ÎI FACĂ PE TOŢI COPIII HOMOSEXUALI. MOLDOVA ÎNCOTRO?

 Pr. Petru Pruteanu:

UE VREA SĂ ÎI FACĂ PE TOŢI COPIII HOMOSEXUALI. MOLDOVA ÎNCOTRO?

Consiliul Europei preconizează excluderea din actele oficiale cuvintele „mamă” şi „tata”. După părerea membrilor Consiliului Europei, aceste cuvinte „poartă un caracter discriminatoriu ce înjosesc femeile”, scrie ziarul german Die Welt.

În rezoluţia adunării parlamentare a Consiliului Europei se spune ca modelul de „casnică” este o viziune tradiţionalistă care îi este impusă femeii şi acest fapt împiedică procesul de instituire a egalităţii totale între indivizii societăţii. Propunerea de a elimina cuvintele „mamă” şi „tată” a fost înaintată iniţial de către Doris Stump, reprezentanta Partidului Socialist din Elveţia. Ziarul german Bild citează din adresarea ei către membrii Consiliului Europei: „Femeile sa nu fie înfăţişate ca fiinţe pasive şi de categoria a doua, mame şi obiecte sexuale”. Elveţia, în cazul dat, este un exemplu în folosirea unui „lexic politic corect”. Funcţionarii acestui stat evită cuvintele „mamă” şi „tată“, înlocuindu-le cu „unul din părinţi” sau mai rar „părintele”.

De luat aminte ca acest nou atac asupra familiei şi valorilor tradiţionale organizat de către susţinătorii fundamentalismului democratic, are loc pe fondul impunerii sodomiei în toate sferele vieţii Occidentului democratic. Homosexualii primesc dreptul de a adopta copii, transformându-i în „semenii lor”. Ei nu numai ca devin miniştri şi preşedinţi, dar îşi declară deschis şi îşi manifestă în public perversiunile lor sexuale, iar prin intermediul legislaţiei impun peste tot sodomia sub masca toleranţei, democraţiei şi respectării drepturilor omului. În paralel, dreptul la o familie normală şi relaţiile omeneşti fireşti devin treptat nişte „relicve ale trecutului întunecat”. Astfel, civilizaţia occidentala oferă iarăşi un exemplu de degradare morală. Continuă să citești →

Pr. ARSENIE Papacioc – Despre femeie

Pr. ARSENIE Papacioc – Despre femeie‏

*

Alte articole:

Video: