Εκοιμήθη σήμερα, 30η Αυγούστου ε.ε., ο Μητροπολίτης Γέρων Λεοντοπόλεως κυρός Διονύσιος. Continuă să citești
Εκοιμήθη σήμερα, 30η Αυγούστου ε.ε., ο Μητροπολίτης Γέρων Λεοντοπόλεως κυρός Διονύσιος. Continuă să citești
*
„Osândirea unora la chinuri nu e un act al lipsei de iubire a lui Dumnezeu.”
.

„Chinul iadului, constând în despărţirea de Dumnezeu cel iubitor şi iubit, nu poate consta şi într-o ură a Lui. Dar cei din iad nu trăiesc în simţirea iubirii lui Dumnezeu, ci mai degrabă într-o recunoaştere teoretică a faptului că El e iubitor şi merită să fie iubit, dar nu-L poţi iubi. Neputinţa de a-L iubi în mod real şi recunoaşterea că El ar merita să fie iubit şi că El e iubitor se unesc în mod paradoxal.
Neputinţa de a-L iubi pe Dumnezeu e cu atât mai chinuitoare cu cât e recunoscut mai demn de iubire. Iar osândirea unora la chinuri nu e un act al lipsei de iubire a lui Dumnezeu, ci constă tocmai în neputinţa lor de a simţi iubirea Lui, neputinţă pe care şi-au pricinuit-o prin lipsa de efort a voii lor de a răspunde cu fapta iubirii Lui. în judecata finală a lui Dumnezeu asupra oamenilor se arată totuşi respectul lui Dumnezeu pentru libertatea omului, a cărui iubire a aşteptat-o. Nu Dumnezeu pedepseşte pe oameni pentru că L-au jignit, ci se pedepsesc ei înşişi, făcându-se neputincioşi de a-L iubi.
Dar se pune întrebarea: cum Se împacă atunci Dumnezeu cu suferinţa lor? Dumnezeu acceptă această stare a lor, pentru că respectă libertatea lor. Avem aci marea taină a libertăţii omului unită la unii de la o vreme cu neputinţa lor. Omul adevărat se revelează prin tărie şi Dumnezeu îl vrea tare.”
(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 39 la Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri, partea a doua, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1990, p. 25)
*
Sursa: DOXOLOGIA.ro
*
„O iubire prin care cineva se jertfeşte pe sine pentru alţii e şi cea mai raţională, dar şi cea mai greu de înţeles.”
.

„Cea mai înaltă raţiune se împlineşte în mântuirea oamenilor, care este iubirea între ei şi Dumnezeu şi de aceea nu se poate înfăptui decât prin iubirea lui Dumnezeu care întrece orice iubire. Raţiunea nu e constatarea rece a unor legături între componentele unei lumi pe care egoismul nostru le-a împreunat cu dezbinarea şi cu multe suferinţe, ci e forţa spirituală care ridică aceste legături la înălţimea care bucură pe toţi. Raţiunea „ştiinţifică” ia ca realitate fatală o lume coborâtă de păcatul nostru la imprimarea de nenumărate neajunsuri, ca unica lume posibilă, ca lumea fatală. Dar noi putem prin spirit să ridicăm lumea din această stare. În felul acesta raţiunea şi taina nu sunt ireconciliabiile. O iubire prin care cineva se jertfeşte pe sine pentru alţii e şi cea mai raţională, dar şi cea mai greu de înţeles pentru mentalitatea egoistă cu care ne-am obişnuit.”
(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 347 la Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri, partea a doua, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1990, p. 173)
*
Sursa: DOXOLOGIA.ro
Η Ιερά Πατριαρχική και Βασιλική Μονή των Ιβήρων εόρτασε κατ’ αυτάς με βυζαντινή μεγαλοπρέπεια τη Θεομητορική εορτή της Κοιμήσεως της Θεοτόκου το τριήμερο 27, 28 και 29 Αυγούστου ε.ε. με επίκεντρο την εφέστιο εικόνα της Παναγίας της Πορταϊτίσσης.
Προσκληθείς υπό του Ηγουμένου της Μονής Αρχιμανδρίτου Ναθαναήλ, ο Σεβασμιώτατος Μητροπολίτης μας κ. Δαμασκηνός μετέβη εις Άγιον Όρος και προέστη των λατρευτικών εκδηλώσεων συνοδευόμενος από κληρικούς της Ιεράς Μητροπόλεώς μας.
Ο Σεβασμιώτατος αφίχθη την παραμονή της εορτής στην Μονή, έτυχε της καθιερωμένης υποδοχής και προέστη της ολονυκτίου αγρυπνίας συλλειτουργήσας μετά του Σεβασμιωτάτου Μητροπολίτου Λαγκαδά κ. Ιωάννου και του Θεοφιλεστάτου Επισκόπου Παλμύρας κ. Ιωάννου (του Πατριαρχείου Αντιοχείας). Continuă să citești

Κατά το διήμερο 28 και 29 Αυγούστου 2012, πανηγύρισε η ιερά μονή Τιμίου Προδρόμου Ναούσης.
Ο σεβασμιώτατος Μητροπολίτης Βεροίας, Ναούσης και Καμπανίας κ. Παντελεήμων το πρωί της Τετάρτης 29 Αυγούστου χοροτάτησε στον όρθρο και στη συνέχεια τέλεσε αρχιερατική θεία Λειτουργία και κήρυξε το θείο λόγο.
Την παραμονή έψαλαν αδελφές από την ιερά μονή Μεταμορφώσεως του Σωτήρος Μουτσιάλη ενώ την κυριώνυμο ημέρα έψαλαν αδελφές από την ιερά μονή Αγίων Πάντων Βεργίνας. Continuă să citești
*
Τήν Τρίτην, 15ην /28ην Αὐγούστου 2012, ἑωρτάσθη ὑπό τοῦ Πατριαρχείου συμφώνως πρός τήν Τυπικήν καί Προσκυνηματικήν αὐτοῦ Διάταξιν ἡ ἑορτή τῆς Κοιμήσεως τῆς Θεοτόκου εἰς τό ἐν Γεθσημανῇ Θεομητορικόν Μνῆμα αὐτῆς.
Ἀφ’ ἑσπέρας τῆς ἑορτῆς ἐτελέσθη Μέγας Ἑσπερινός, προεξάρχοντος τοῦ Σεβασμιωτάτου Ἀρχιεπισκόπου Γεράσων κ. Θεοφάνους. Continuă să citești
.
Predica PF. Daniel la Duminica a XII-a dupa Rusalii (26 august 2012)
Sfânta Evanghelie din Duminica a XII-a după Rusalii ne pune în faţă problema bogăţiei ca obstacol în calea mântuirii şi a desăvârşirii vieţii creştine.
Bogăţia nu este rea în sine, dar devine piedică în calea mântuirii când omul se leagă de ea ca de ultima realitate, când îşi alipeşte sufletul atât de mult de cele materiale, încât grija pentru bogăţie robeşte sufletul său şi nu mai lasă în el loc pentru prezenţa lui Dumnezeu.
Este nevoie să vedem ce ne învaţă Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii despre bogăţie şi sărăcie, pentru a înţelege când şi cum acestea ne împiedică sau ne ajută să dobândim mântuirea, adică iertarea păcatelor şi unirea cu Hristos, Izvorul vieţii veşnice.
Potrivit învăţăturii Sfintei Scripturi, bogăţia aparţine lui Dumnezeu (cf. Psalm 23, 1; 49, 12-13), însă El o dăruieşte oamenilor (cf. Facerea 24, 35), ca oamenii să o dăruiască şi altora, mai ales săracilor (cf. Matei 19, 21; Luca 12, 33; 16, 9; I Timotei 6, 18; I Ioan, 3, 17). Dumnezeu ajută pe om să adune bogăţia (cf. Deuteronom 8, 16-18), când aceasta este o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru om (cf. Pilde 10, 22; Filipeni 4, 19).
Totuşi, bogăţia materială trecătoare, pământească, adică averile şi banii, nu trebuie să fie scop în sine, ci mijloc de a căuta şi cultiva bogăţia spirituală netrecătoare, care se dobândeşte prin iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, prin milostenie şi alte fapte bune. Autorii Sfintei Scripturi observă cu înţelepciune că bogăţia materială este vremelnică (cf. Pilde 27, 24), nestatornică (cf. Psalm 38, 6; I Timotei 6, 17), trecătoare (cf. Pilde 13, 7; 23, 4-5; Apocalipsa 18, 16), ea poate fi furată (cf. Matei 6, 19; Luca 12, 33), poate fi distrusă (cf. Matei 6, 19; Iacob 5, 2; I Petru 1, 18), poate pieri (cf. Ieremia 48, 36), ea este înşelătoare (cf. Matei 13, 22; Marcu 4, 19), ea nu îndestulează pe om (cf. Ecclesiastul 4, 8; 5, 10), ea este izvor de ceartă şi invidie (cf. Facerea 13, 6-8; 26, 12-16; 31, 1-2; 36, 6-7), ea nu poate fi luată de om cu sine după moarte (cf. Psalm 48, 10; I Timotei 6, 7), iar când devine pentru om o patimă, bogăţia împiedică adesea intrarea lui în Împărăţia cerurilor (cf. Matei 19, 23-24; Marcu 10, 23-25; Luca 18, 24-25); mai mult, grija excesivă pentru bogăţia materială înăbuşă adesea rodirea cuvântului lui Dumnezeu în viaţa omului (cf. Matei 13, 22; Marcu 4, 19; Luca 8, 14); iar patima lăcomiei de avere sau iubirea de înavuţire cu orice preţ este sursă a multor nedreptăţi şi neajunsuri, ‘că iubirea de argint – constată Sfântul Apostol Pavel – este rădăcina tuturor relelor şi cei ce au poftit-o cu înfocare s-au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns cu multe dureri’ (I Timotei 6, 10).
*
Sursa text: Basilica.ro
Τήν Δευτέραν, 14ην /27ην Αὐγούστου 2012, ἐτελέσθη εἰς τό Πατριαρχεῖον Ἱεροσολύμων, συμφώνως προς τήν Τυπικήν καί Προσκυνηματικήν Τάξιν αὐτοῦ ἡ τελετή τῶν Ἐγκωμίων -Ἐπιταφίου τῆς Θεοτόκου εἰς τόν ἐν Γεθσημανῇ ἱερόν ναόν τῆς Κοιμήσεως αὐτῆς, ἐν ᾧ καί τό Θεομητορικόν Μνῆμα αὐτῆς. Continuă să citești

Mai multe informaţii a oferit pentru Radio TRINITAS, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei, Exarhul cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale: „Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române condusă de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal participă în aceste zile la Volos (Grecia) în Mitropolia de Dimitriada şi Almyrou la un congres de teologie cu tema Pelerinajul în Elada şi în ţările ortodoxe la care participă reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din Rusia, Serbia, România, Bulgaria, Grecia şi Cipru. Luni, 20 august, la Primăria din Volos delegaţiile bisericilor ortodoxe au fost primite de către primarul localităţii şi de alte autorităţi. În numele tuturor bisericilor ortodoxe reprezentantul Bisericii Ortodoxe Ruse, Episcopul Tihon, a adresat un cuvânt de mulţumire primarului localităţii şi celorlalte autorităţi pentru primirea călduroasă. În cuvântul pe care l-a rostit în sala de protocol a primăriei primarul localităţii a amintit principalele momente ale istoriei localităţii, dar şi a zonei Magnezia din Tesalia Greciei”. Continuă să citești

Sf. Ioan Botezătorul a propovăduit că Iisus din Nazaret este mielul lui Dumnezeu care va ridica păcatele lumii
„Sfântul Ioan Botezătorul face parte din planul de mântuire a lui Dumnezeu pentru omenire. El s-a remarcat printr-o evlavie deosebită în toată viaţa sa deoarece încă din copilărie s-a retras în pustia Iordanului petrecând în rugăciune, în post şi meditând mereu la poruncile Domnului. Continuă să citești

În cuvântul de învăţătură adresat numeroşilor credincioşi prezenţi, Întâistătătorul eparhiei a vorbit despre viaţa şi activitatea Sfântului Ioan Botezătorul căruia, pentru marea sfinţenie a vieţii sale, i se spune înger în trup sau om îngeresc. Predica lui, privind toate clasele sociale, avea un profund caracter social, urmărind curmarea nelegiuirilor, îndreptarea moravurilor, dând fiecărei categorii sfaturile necesare. Pentru că Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său, acesta a hotărât întemniţarea lui. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată. Continuă să citești
Miercuri, 29 august 2012
Fotoreportaj: Iorgos Ferdis
O mulţime de oameni a participat azi după-amiază la Vecernia Mare arhierească, care a fost oficiată în biserica Sfântului Ioan Vânătorul de pe bulevardul Vouliagmeni.
Semnalăm că la vecernia praznicală a slujit Preasfinţitul Episcop de Diavlia, kyr Gavriil.
Preoţi ai Arhiepiscopiei Atenei, dar şi ai Sinodului l-au cinstit pe Sfântul Ioan şi au participat la manifestările din biserica istorică în care a slujit ca prim paroh Sfântul Nicolae Planas.
Episcopul de Diavlia, în predica sa, a vorbit despre viaţa şi jertfa sfântului, dar şi despre nevoia de a ne afla în continuă comuniune cu Dumnezeu, iar cel mai bun mod de a reuşi acest lucru este prin pocăinţă.
Imediat după aceea, Marele Eclesiarh al bisericii, Arhimandritul Ieronimos Nikolopoulos, a mulţumit călduros din partea preoţilor bisericii Secretarului Şef şi a urat numai bine lumii avându-l ca însoţitor mereu pe Sfântul Ioan în inimile tuturor.
Traducere: https://acvila30.ro/; sursa: romfea.gr
Copyright Continuă să citești
В праздник Успения Пресвятой Богородицы Предстоятель Русской Церкви возглавил служение Литургии в Успенском соборе Московского Кремля
*

În nordul ţinutului Neamţ, într-un loc străjuit de culmi semeţe, se piteşte domoală o aşezare monahală ce a împrumutat din pioşenia şi blândeţea ctitorilor de suflete care au găsit aici pe Dumnezeu: părintele Paisie Olaru şi părintele Cleopa Ilie. La hramul Mănăstirii Sihăstria, de Naşterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie, mii de pelerini îşi găsesc pacea, păşind cu smerenie în faţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi a mormântului unuia dintre marii duhovnici ai Ortodoxiei româneşti.
Între marile mănăstiri din zona Moldovei se remarcă aşezarea monahală ce a cunoscut de-a lungul vremii smerenia unor mari duhovnici, precum părintele Paisie Olaru şi părintele Ilie Cleopa, „ctitori de suflete ai mănăstirii“. Continuă să citești
(29 August)
.

Predica Arhim. Melchisedec la Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul
*