Arhive categorii: ORTODOXIE

Pomenirea Sfântului şi întâiului Mucenic şi Arhidiacon Stefan(+33)

Sf Stefan MArtiriul
ORNAM1

 

Sfântul, slăvitul şi mult lăudatul Apostol Ştefan Întâiul-mucenic (din greceşte Στέφανος, „coroană”) a fost unul din primii convertiţi creştinidintre evreii greci, unul din primii şapte diaconi hirotoniţi de Apostoli şi primul mucenic al Bisericii Ortodoxe. Biserica pomeneşte mucenicia Sfântului Ştefan în 27 decembrie şi mutarea moaştelor lui 2 august, dar şi în 15 iunie odată cu Sfinţii Fortunat şi Ahaic. Continuă să citești →

FOTOGRAFIA ZILEI: MÂNA SFÂNTULUI ÎNTÂIULUI MUCENIC ŞI ARHIDIACON ŞTEFAN

 

Alte articole:

26 decembrie: POMENIREA CUVIOSULUI NICODIM DE LA TISMANA (Viaţa, Canonul şi Acatistul)

Cuviosul Nicodim de la Tismana
(26 Decembrie)

Legături:

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

În ceata celor care prin fapta şi cuvânt au îmbogăţit spiritualitatea românească se numără şi Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, reprezentant de seamă al vechii noastre culturi bisericeşti din secolul al XIV-lea şi de la începutul celui următor (1). Continuă să citești →

Pr. Cleopa Ilie: PREDICĂ LA SOBORUL MAICII DOMNULUI (26 decembrie)

Predica la Soborul Maicii Domnului

Toate praznicele dumnezeiesti care se randuiesc de Biserica in cursul anului sunt taine dumnezeiesti si fapte din viata Mantuitorului Iisus Hristos. Iar astazi, la nasterea Lui, praznuim o taina care este taina tainelor. O taina ascunsa din veci si ingerilor si oamenilor. Caci nici ingerii nu stiau cum Dumnezeu, Care este Imparatul slavei si al luminii celei neapropiate si a toata zidirea, va savarsi o taina ca aceasta. Dar cand a venit Mantuitorul in lume sa Se jertfeasca pentru mantuirea lumii si sa intemeieze Biserica, atunci si ei s-au invatat.

N-au stiut ca se va face vierme, ca asa se numeste omul de Duhul Sfant: Eu sunt vierme si nu om. N-au stiut ca Se va smeri, Se va face om, Se va pogori pana la noi.

Acum au invatat ingerii cum ca cele dimpotriva pe cele dimpotriva le surpa prin puterea lui Dumnezeu, ca prin blestem vine binecuvantare, caci spune Scriptura: Blestemat este tot cel spanzurat pe lemn. Se rastigneste Hristos pe Cruce pentru noi si aduce binecuvantare la toata lumea. Prin moarte aduce viata, iar prin smerenia Lui, inaltarea noastra. Prin jertfa Lui, innoirea noastra si prin patimirea Lui, nepatimirea noastra. Astfel, vedem ca prin cele dimpotriva pe cele dimpotriva, le vindeca. Continuă să citești →

Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la a doua zi de Crăciun

Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la a doua zi de Crăciun

„Iar după ce s-a săvârşit Irod, iată îngerul Domnului în vis se arată lui Iosif în Egipt, zicând: sculându-te ia pruncul şi pe muma lui, şi mergi în pământul lui Israil, că au murit cei ce căutau să ia sufletul pruncului” . (Mat. II. 19, 20).

Dumnezeu este ajutătorul nostru întru nevoi

Când tu, frate, eşti lovit de vreo nenorocire, care te pune în necaz, nu căuta scăpare la oameni, nu te rezema pe ajutorul muritorilor, ci trecând pe lângă toţi alţii, aleargă la adevăratul doctor al sufletului tău.

Numai El singur poate vindeca sufletul nostru, el, „care l-a făcut” (Ps. XXXII, 15), şi numai El, care cunoaşte faptele noastre, poate pătrunde şi în conştiinţa noastră, a atinge inima noastră şi a deştepta duhul nostru.

Iar dacă El nu ne mângâie, atunci orice ar face oamenii pentru acesta, este de prisos şi zadarnic. Din contra, când Dumnezeu ne deşteaptă şi ne mângâie, necăjească-ne oamenii şi de o mie de ori, ei nu pot nimic; căci când El întăreşte inima noastră, nimeni nu este în stare a o clăti. Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IERARH EFTIMIE MĂRTURISITORUL, EPISCOPUL SARDEI (26 decembrie)

Sf Efrimie, Ep Sardei

ORNAM1

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IERARH EFTIMIE MĂRTURISITORUL, EPISCOPUL SARDEI

Troparul Sfântului Ierarh Eftimie Mărturisitorul, Episcopul Sardei, glasul al 4-lea:

Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Eftimie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. 

Cântarea 1, glasul al 4-lea

 Irmos: Adâncul Mării Roşii…

Stih: Sfinte Părinte Eftimie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Domnului, Celui Ce pururea Fiinţează, Care S-a născut şi cu scutece a fost înfăşat, cu cucernicie te-ai închinat, prin pătimire şi plin de încredere ai mers către Dânsul, Sfinte Eftimie.

Stih: Sfinte Părinte Eftimie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Domnul fiind culcat în iesle, a primit dar de naştere pâraiele sângiurilor şi rănile bătăilor tale, fericite, mai vârtos decât aurul şi tămâia şi mai vârtos decât smirna.

Stih: Sfinte Părinte Eftimie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Născându-Se Domnul, primeşte aur de la magi, iar de la tine, ierarhe, primeşte curăţia dragostei tale către El şi tăria răbdării tale celei neslăbite. Continuă să citești →

Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana (1310-1406)

Sfântul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana

(1310-1406)

SFÂNTUL NICODIM DE LA TISMANA NU RECUNOAŞTE BOTEZUL CATOLIC AL REGELUI SIGISMUND, ÎL BOTEAZĂ ORTODOX ŞI-L NUMEŞTE MATEI. PROBA FOCULUI ŞI ALTE MINUNI.

 

Intru această lună a lui Dekemvrie, în 26 de zile, pomenirea Sântului Prea Cuviosului Părintelui nos­tru Nicodim Sânţitul şi Archimandritul din Lavra Sân­tei Mănăstiri Tismeanei, ce au fost la leatul (1386).

– Extras din manuscrisul lui Ştefan Ieromonachŭ –

Sfântul Nicodim trecând prin foc. În stânga, Sigismund al Ungariei iar în dreapta, Mircea cel Bătrân.

Sfântul Nicodim trecând prin foc. În stânga, Sigismund al Ungariei iar în dreapta, Mircea cel Bătrân.

Aşa dar văzând sântul, că s’a făcut adunare multă de monachi şi de fraţi în Christos, pentru mântuire şi că face trebuinţă de biserică mai mare şi de mânăstire cu ogradă, pentru orânduiala monachicească, cu vieţuire de obşte, precum şi la mai sus zisă întâia mănăstire a sa Vodiţa, a făcut sobor cu sfatu de obşte cu cei întru Christos fraţi şi fii ai lui monachi, au socotit, că acest zis lucru de mânăstire, nu se poate a se săvârşi numai prin osteneala şi truda lor, fără ajutorul stăpânitorului ţărei aceştia. Ci fiind-că mai sus zisul Domn Vladislav V.V. Ctitorul zisei mânăstiri Vodiţa, puţin mai trăind după isprăvirea zisei mânăstiri, fiind foarte bătrân s’a pristăvit cătră Domnul, şi ne-având fii, ca după moartea Domniei lui să rămâie Domn în scaunul Domniei lui, a rămas Domn şi Clironom în locul său fratele său, Radu V.V. ce i-se zicea Negru, carele era Domn preste Olt în cele 12 Judeţe numai. Continuă să citești →

Mitropolitul Ierotei de Nafpaktos: HRISTOLOGIA CRĂCIUNULUI

Hristologia Crăciunului 

Acest interviu acordat de Înaltpreasfințitul Mitropolit Ierotei de Nafpaktos și Sfântul Vlasie a fost publicat în ziarul Καθ’ οδόν de către Comunitatea Tinerilor de la Mitropolia Limassol din Grecia, și precum veți vedea, întrebările acoperă o mare parte a Hristologiei Crăciunului.

Î: Cuvântul Χριστούγεννα (denumirea grecească pentru Crăciun) înseamnă nașterea lui Hristos. Ați putea să ne spuneți care a fost scopul nașterii lui Hristos și în general de ce s-a întrupat Cuvântul lui Dumnezeu. Nu s-ar fi putut găsi și o altă cale pentru mântuirea oamenilor?

R: Potrivit tradiției biblico-patristice, scopul Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu este îndumnezeirea oamenilor, ceea ce înseamnă că Cel care prin natura Sa este Dumnezeu a devenit om, pentru ca noi, prin har, să devenim asemenea lui Dumnezeu.  Într-una din cuvântările sale, Sfântul Atanasie cel Mare spune că Dumnezeu a trimis proorocii Vechiului Testament pentru a vorbi poporului Său, însă la urma urmei problema era modul în care omul se va îndumnezei și cum va fi eliberat de moarte. Legea nu putea mântui, însă a pregătit poporul să Îl accepte pe Iisus, motiv pentru carelegea ne-a fost călăuză spre Hristos (Gal. 3, 24). Hristos, prin întruparea Sa a unit în Persoana Sa firea umană și cea divină, camedicament al îndumnezeirii, și a primit un trup sfânt dar totuși muritor și supus suferinței pentru a pătimi și a birui moartea. De exemplu, atunci când se descoperă un medicament acesta este dat tuturor oamenilor pentru a-l folosi spre vindecare. Astfel s-a întâmplat și în cazul întrupării lui Iisus, care aoferit medicamentul nemuririi potrivit Sfântului Ignatie Teoforul. Continuă să citești →

URĂRI DE CRĂCIUN DE LA MITROPOLITUL FLORINEI AUGUSTIN KANDIOTIS – URĂRI LA EVENIMENTUL COSMO-ISTORIC AL NAŞTERII DOMNULUI IISUS HRISTOS ŞI LA NOUL AN 

 

 

URĂRILE APĂRĂTORULUI ORTODOXIEI,

PĂRINTELE AUGUSTIN KANDIOTIS,

CARE  SE ADRESEAZA  INIMILOR

 CREŞTINILOR ORTODOCŞI,

LE ADRESĂM ŞI NOI CITITORILOR

 SITE-ULUI PELERIN ORTODOX

 

       Pentru evenimentul cosmo-istoric al Naşterii Domnului Iisus Hristos şi pentru Noul An, mă rog din inimă Domnului, ca să ne învrednicească pe toţi a pătrunde pe cât mai mult posibil în marea taină a întrupării lui Dumnezeu şi să trăim aceasta mai intens, ca să gustăm mai viu rodul venirii Lui în lume, adevărata bucurie şi veselie.

       Domnul, Cel ce S-a făcut Prunc pentru noi, aduce în lume adevărata bucurie, deoarece oferă bucuria IZBĂVIRII. Câţi suspinăm pentru neputinţele noastre, să ne bucurăm acum şi să ne veselim pentru iertarea păcatelor noastre, mântuirea şi slava noastră.

 

† Mitropolitul Augustin de Florina, Prespe şi Eordeea

 

( „ΣΑΛΠΙΓΞ ΟΡΘΟΔΟΞΙΑΣ”, 1993)

 

       Mă rog ca toţi copiii Ortodoxiei să devină în Noul An fierbinţi vestitori ai unicităţii şi ai importanţei mântuitoare a Ortodoxiei şi vehemenţi războitori ai mişcării degenerate şi eretice a Ecumenismului.

(„ΣΑΛΠΙΓΞ ΟΡΘΟΔΟΞΙΑΣ”, 1983)

 

CANON DE RUGĂCIUNE LA PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI (II)

3Nasterea Domnului

ORNAM1

CANON DE RUGĂCIUNE LA PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI (II)

Tropar la Praznicul Naşterii Domnului (Crăcinului), glasul al 4-lea:

Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul Cel de sus, Doamne, Slavă Ţie! 

Tropar la Praznicul Naşterii Domnului (Crăcinului), glasul al 6-lea:

În Taină Te-ai născut în peşteră, dar cerul pe Tine tuturor Te-a propovăduit, punând Steaua înainte ca o gură, Mântuitorule. Şi a adus Ţie pe magi, care Ţi s-au închinat cu credinţă; împreună cu care miluieşte-ne pe noi. 

Tropar la Praznicul Naşterii Domnului (Crăcinului), glasul al 6-lea:

Răsărit-ai, Hristoase, ca un Soare Înţelegător al dreptăţii; şi Steaua Te-a arătat încăput în peşteră, pe Tine, Cel Neîncăput. Pe magi i-ai îndreptat spre închinarea Ta, cu care împreună Te slăvim, Dătătorule de viaţă, Slavă Ţie! 

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul:

Minune făcând a mântuit pe popor, Stăpânul, uscând oarecând valul mării. Şi din Fecioară născându-Se, ne-a deschis calea spre ceruri. Pe Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu noi oamenii Îl slăvim. Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE LA PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI (I)

2Nasterea-Domnului

ORNAM1

CANON DE RUGĂCIUNE LA PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI (I)

Tropar la Praznicul Naşterii Domnului (Crăcinului), glasul al 4-lea:

Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul Cel de sus, Doamne, Slavă Ţie!

 Tropar la Praznicul Naşterii Domnului (Crăcinului), glasul al 6-lea:

În Taină Te-ai născut în peşteră, dar cerul pe Tine tuturor Te-a propovăduit, punând Steaua înainte ca o gură, Mântuitorule. Şi a adus Ţie pe magi, care Ţi s-au închinat cu credinţă; împreună cu care miluieşte-ne pe noi.

Tropar la Praznicul Naşterii Domnului (Crăcinului), glasul al 6-lea:

Răsărit-ai, Hristoase, ca un Soare Înţelegător al dreptăţii; şi Steaua Te-a arătat încăput în peşteră, pe Tine, Cel Neîncăput. Pe magi i-ai îndreptat spre închinarea Ta, cu care împreună Te slăvim, Dătătorule de viaţă, Slavă Ţie!

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul:

Hristos Se naşte, slăviţi-L! Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos pe pământ, înălţaţi-vă! Cântaţi Domnului tot pământul şi cu veselie lăudaţi-L popoare, că S-a preaslăvit. Continuă să citești →

ACATISTUL NAŞTERII DOMNULUI

ND_1.1

ORNAM1

ACATISTUL NAŞTERII DOMNULUI

Troparul Naşterii Domnului, glasul al 4-lea:

Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie.

Condacul 1

Cel ce din veci Te-ai născut din Tatăl şi la plinirea vremii Te-ai întrupat de la Duhul Sfânt şi Te-ai născut cu trup din Sfânta Fecioară Maria ca să ne mântuieşti din robia păcatului, pace lumii Tale dăruieşte şi ne izbăveşte pe noi de toate ispitele şi necazurile, ca să cântăm Ţie cu uşurinţă aşa: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce cu trupul în peşteră Te-ai născut, miluieşte-ne! Continuă să citești →

Ajunul Crăciunului, zi de post aspru

Ajunul Crăciunului, zi de post aspru

Ajunul Craciunului este ultima zi de post din Postul Nasterii Domnului. Acest post, care incepe in ziua de 15 noiembrie si se incheie in ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii si dreptii Vechiului Testament, care au petrecut timp indelungat, in post si rugaciune, asteptand venirea lui Mesia, Mantuitorul lumii.

Daca primele 39 de zile ale acestui post sunt mai usoare, din punct de vedere alimentar, intre ele existand mai multe zile in care Parintii Bisericii au randuit „dezlegare la peste”, cea de-a patruzecea zi a postului este una de aspra postire, adica de ajunare. Obiceiul de a ajuna in aceasta ultima zi a postului este consemnat inca din secolul al IV-lea.

Astfel, in ajunul Craciunului, fiecare credincios ajuneaza dupa putere, pana la Ceasul al IX-lea (ora 15.00), nimic mancand. In unele zone, credinciosii ajuneaza pana mai tarziu, asteptand rasaritul luceafarului de seara, in amintirea stelei care a vestit magilor Nasterea Domnului. Continuă să citești →

Rânduiala Ceasurilor care se cântă în Ajunul Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos

Rânduiala Ceasurilor care se cântă în Ajunul Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos

  Se cuvine a şti că:

De se va întâmpla Naşterea Domnului Hristos duminică sau luni, se cântă Ceasurile mai înainte, vineri; iar de se va întâmpla Naşterea Domnului Hristos marţi, miercuri, joi, vineri sau sâmbătă, atunci se cântă Ceasurile în Ajun.
De asemenea de se va întâmpla ca Ajunul să cadă sâmbătă sau duminică, vineri nu se face Liturghie, ci se cântă numai Ceasurile şi Vecernia, la vremea ei.

CEASUL ÎNTÂI

La începutul Ceasului al doilea din zi (ora 8 dimineaţa) paraclisierul luând binecuvântare, trage clopotul. Şi adunându-ne în biserică, preotul se îmbracă în epitrahil şi felon, iar diaconul în stihar, apoi se pune analogul în mijlocul bisericii, în dreptul uşilor împărăteşti; diaconul iese în mijlocul bisericii şi, închinându-se de trei ori, zice cu glas mare:

Binecuvintează, părinte!

Iar preotul, stând înaintea Sfintei Mese însemnează cu cădelniţa cruciş spre răsărit şi zice:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Citeţul: Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru…, Împărate ceresc…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…Şi după ecfonisul: Că a Ta este împărăţia…, se zice Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă… Şi acum… Veniţi să ne închinăm… (de 3 ori). Apoi se citesc Psalmii următori:

În timpul citirii psalmilor preotul cădeşte sfântul altar, sfintele icoane, pe cel mai mare, pe fraţi, pe citeţ şi toată biserica, mergând înaintea lui diaconul cu lumânare aprinsă. Continuă să citești →

IPS Bartolomeu Anania: Un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, dar un An Nou într-un revelion fără sfârşit…

IPS Bartolomeu Anania: Un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, dar un An Nou într-un revelion fără sfârşit…

ips-bartolomeu_anania

Iubiţii mei fii sufleteşti,

Trăim realitatea unor vremuri, în care şi la noi în ţară, la fel ca peste tot în lume, Crăciunul se arată foarte devreme, scăldat într-o uriaşă risipă de lumini şi culori. Ai crede că toate jocurile de artificii ale lumii, ţâşnite-n văzduh şi sparte în milioane de jerbe sclipitoare, s-au aninat în copaci, pe balcoane, pe stâlpi, prin grădini, pe acoperişurile clădirilor, în ghirlande de văpăi sărbătoreşti. Continuă să citești →