6 septembrie: SINAXAR (TEXT) ŞI "UNDE UMBREAZĂ…" (AUDIO)

SINAXAR 6 Septembrie

*

În aceasta luna, în ziua a sasea, pomenirea minunii celei mari ce s-a facut în Colose (Frigia) de Arhistrategul Mihail     

Când a trecut prin Frigia ca să propovăduiască  Evanghelia, Sfântul Apostol Ioan a prorocit o apropiată vizită  providenţială a prinţului arhanghelilor, Mihail, în locul  numit Heretopa. Şi într-adevăr, la puţin timp, în acel  loc în mod minunat a izbucnit din pământ un izvor  vindecător de toată boala. Unul din multii credincioşi care s-au  perindat pe la acest izvor, a cărui fiică s-a vindecat prin această  apa, a contruit pe acel loc, în semn de recunoştiinţa, o mica  biserică închinată Arhanghelului Mihail.

Nouăzeci de ani mai  târziu, în această biserică s-a aşezat, spre a  practica asceza şi a servi la altar, un tânăr numit Arhip,  originar din Hierapolis. Pentru zelul şi dragostea acestui tânăr  atlet al lui Hristos, Dumnezeu i-a dat harul de a face minuni şi  vindecări. Dar oarecare elini, aprinşi de zavistie din pricina  minunilor preamărite ce se făceau în biserica Arhistrategului  Mihail, au vrut să abată râul care curgea acolo aproape şi  să-l pornească asupra Bisericii, că să înece şi Biserică  şi să piardă şi pe Arhip. Dar dumnezeiescul Arhistrateg, însuşi  arătându-se şi poruncind lui Arhip să se îmbărbăteze,  a lovit cu un toiag piatră, şi făcând cale apei printr-însă,  de atunci până în ziua de astăzi, se vede cum acolo  este înghiţită apa şi se mistuieşte.

Sursa text: Sinaxar

5 septembrie: SFÂNTUL CUVIOS MUCENIC ATANASIE, STAREŢUL DIN BREST

SFÂNTUL CUVIOS MUCENIC ATANASIE, STAREŢUL DIN BREST

– pomenit pe 5 septembrie (ziua morţii martirice) şi 20 iulie (a aflării moaştelor) –

Ieromonahul Atanasie de Brest a fost bielorus şi s-a născut în jurul anului 1597 într-o evlavioasă familie creştină numită Filipovici. El a primit o serioasă educaţie şi şi-a însuşit scrierile teologice şi istorice, după cum reiese din viaţa sa ce s-a păstrat în scris. 

În tinereţe, Sfântul Atanasie a fost pentru o perioadă de timp profesor în casele negustorilor polonezi. În anul 1627, el a acceptat să fie tuns în monahism de către egumenul Iosif la Mănăstirea Vilensk cu hramul Sfântului Duh. Sfântul Atanasie a fost hirotonit ieromonah în anul 1632 şi a fost numit stareţ la Mănăstirea Duboisk [Dubovsk] lângă Pinsk.
În urma unei binecuvântări deosebite din partea Maicii Domnului, Sfântul Atanasie a restabilit Ortodoxia între graniţele teritoriului vechii Rusii, care fuseseră confiscate de polonezi. Între anii 1638-1648, Sfântul Atanasie primeşte ascultarea de egumen al Mănăstirii Brest-Simeonov. Aici, sfântul a îndurat multe prigoane din partea greco-catolicilor şi persecuţii din partea autorităţilor civile.

De trei ori a fost aruncat în temniţă. A fost trimis autorităţilor din Kiev, pentru a se prezenta înaintea unui tribunal religios, dar a fost achitat şi s-a reîntors în vechea lui mănăstire. Timp de zece ani, Sfântul Atanasie, aflându-se singur şi înconjurat de vrăjmaşi, a dus o luptă aprigă pentru Sfânta Ortodoxie, dovedindu-şi puternica sa credinţă prin suferinţele sale.

Încercările de a pune capăt nevoinţei duhovniceşti a sfântului au fost în zadar. A fost supus din nou unui proces, după care monahului i s-a pronunţat sentinţa de moarte prin executare pentru lupta sa împotriva greco-catolicismului. Sfântul Atanasie a murit ca mucenic în noaptea de 4 spre 5 septembrie 1648.

Continuă să citești →

4 septembrie: SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC GORAZD, EPISCOP DE BOEMIA ŞI MORAVIA – SILEZIA

 Pomenirea Sfântului Sfinţitului Mucenic Gorazd,

episcop de Boemia şi Moravia-Silezia[1]

 

  
 

       Acest sfânt nou mucenic – în lume Matei Pavlic – s-a născut în 1879 în Moravia. Ca preot romano-catolic, părintele Matei s-a interesat la început de izvoarele creştinismului slavilor şi de misiunea Sfinţilor Chiril şi Metodie (vezi 11 mai) în Moravia. A fost de asemenea unul dintre iniţiatorii mişcării de reformă în sânul bisericii catolice. După primul război mondial şi după crearea statului Cehoslovacia (1919) a fost trimisă la Roma o reprezentanţă a preoţilor cehi pentru a discuta asupra autonomiei bisericii Cehoslovaciei şi permisiunea de a săvârşi messa (aşa-numita liturghie catolică) în limba cehă. Papa a refuzat să împlinească cererea lor. Astfel, aproape 800.000 de catolici, printre care şi părintele Matei, au cerut de la episcopul Patriarhiei Ortodoxe a Serbiei, Dositei – unul dintre cei mai activi foşti uniţi carpato-ruşi – să-i primească în Biserica Ortodoxă. Continuă să citești →

5 septembrie: Sfântul Sfințitiul Mucenic Avdei, episcop de Hormizd, Persia, Irak

Sfântul Sfințitiul Mucenic Avdei, episcop de Hormizd, Persia, Irak

(5 septembrie)

6. Sf Mc Avdei, episcop de Hormizd, Persia (424) 1.1Miniatură din anul 985 săvârșită la Constantinopol și păstrată în Biblioteca Vaticanului, Roma, Italia

Acesta fu așezat episcop în anul 412, în vremea lui Teodosie împaratul romanilor şi a lui Isdigerd I (399-419) împăratul perșilor.

Fiind prins de mai-marele vrăjitor care îl silea să se închine soarelui si focului și neplecându-se, acesta porunci să fie bătut peste tot trupul cu toiege de trandafir pline de ghimpi, atât de mult, încât abia mai avea suflare. Continuă să citești →

5 septembrie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PR. ZAHARIA (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο Προφήτου Ζαχαρία – 05 ΣΕΠΤΕΜΒΡΙΟΥ

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PR. ZAHARIA

5 septembrie

Pomenirea junghierii Proorocului Zaharia, tatăl Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan.

Zaharia

Sfîntul prooroc Zaharia a fost fiul lui Varahie, preotul din Legea veche, avînd femeie din fiicele lui Aaron pe Elisabeta, sora Anei, maica Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Mărturiseşte de dînşii Sfînta Evanghelie că se aflau întru toate faptele bune, petrecîndu-şi calea vieţii fără prihană. Au fost, zice, amîndoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblînd întru toate poruncile şi dreptăţile fără de prihană, iar dovadă a vieţii celei cinstite este Sfîntul Ioan cinstitul şi slăvitul prooroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Scris este că „din rodurile lor îi veţi cunoaşte”, că şi rodul pomului celui bun nu este rău, ca să se împlinească ceea ce s-a zis: „Dacă rădăcina este sfîntă, apoi sfinte sînt şi ramurile”. Ramura cea sfîntă, Ioan a crescut din rădăcină sfîntă.

 

Acest sfînt Zaharia, tatăl Înainte-Mergătorului, a fost preot în Ierusalim pe vremea împărăţiei lui Irod, fiind din neamul lui Avia, care a avut rîndul săptămînii a opta. Iar despre rînduri, se povesteşte că împăratul David, văzînd că se înmulţise seminţia lui Aaron într-aşa de mare număr, încnt nu era cu putinţă ca toţi să slujească împreună în Biserică, a împărţit-o pe ea în douăzeci şi patru de rînduri sau de cete, ca unii după alţii să slujească toţi ţinîndu-şi săptămîna în biserică.

Continuă să citești →

5 septembrie: CA ASTĂZI, ÎN 1944, SE MUTA ÎN CER CUVIOSUL IOANICHIE MOROI

CA ASTĂZI, ÎN 1944, SE MUTA ÎN CER CUVIOSUL IOANICHIE MOROI

Manastirea Sihastria (1859-1944)

.

Viata

Acest cuvios parinte a fost in secolul nostru cel mai vestit staret al Manastirii Sihastria. Nascut in orasul Zarnesti – Brasov, mai intai s-a casatorit si a avut doi copii. Apoi, dorind sa urmeze lui Hristos, a intrat in nevointa calugareasca impreuna cu sotia si copiii sai. Intre anii 1890-1900 s-a nevoit la un schit romanesc din Muntele Athos. Apoi s-a reintors in tara si a petrecut la Manastirea Neamt timp de noua ani. In anul 1909 a fost numit egumen al Manastirii Sihastria, ascultare pe care o duce cu demnitate timp de 35 de ani. Dupa ce reorganizeaza in intregime viata monahala din aceasta sihastrie si aduna in jurul sau peste 40 de ucenici, Protosinghelul Ioanichie Moroi se muta la cele vesnice in toamna anului 1944.

Fapte si cuvinte de invatatura

1. Dorind sa-si ia asupra-si jugul nevointei calugaresti, tanarul Ioan Moroi a cerut sfatul marelui pelerin Gheorghe Lazar, al carui ucenic era. Iar acesta i-a spus: – Stai un an de zile sub ascultare la Schitul Pestera Ialomicioarei si citeste cate o Psaltire in fiecare zi. De vei rabda ispitele vrajmasului si nu te va amagi, atunci poti sa te faci calugar. Deci, a petrecut in schit cateva luni de zile, ziua facand ascultare, iar noaptea priveghind si citind Psaltirea. Intr-o noapte, pe cand se ruga in coliba sa din marginea padurii, a venit un calugar strain si i-a zis: – Ce faci aici, frate Ioane, si de ce te chinuiesti asa? – Parinte, vreau sa ma fac calugar. – Rau te-ai inselat. Nu vei putea ramane la manastire. Iata, femeia ta acasa traieste cu alti barbati si-ti risipeste toata averea. – De unde stii sfintia ta aceasta? l-a intrebat tanarul tulburat. – Eu am trait 40 de ani in pustiul Iordanului si am primit de la Dumnezeu darul inainte-vederii, incat stiu si gandurile omului. – Deci, ce sa fac, parinte, acum? – Du-te acasa si fii stapan pe sotie si pe avere. Apoi calugarul acela s-a apropiat de foc si, sarind in vapaie, s-a facut nevazut. Era diavolul. Cuprins de ganduri, tanarul Ioan Moroi a plecat spre casa in ceasul acela, patimind multe ispite pe cale. Mai tarziu, vazandu-l batranul Gheorghe Lazar, i-a spus: -Nu poti duce acum jugul calugariei. Mai ramai un pic in famillie. Continuă să citești →

5 septembrie: SFÂNTUL PRINŢ GLEB

PURTĂTORUL DE CHINURI – SFÂNTUL PRINŢ GLEB

5 septembrie

Sfântul Prinţ Gleb, botezat cu numele David, a fost unul din primii martiri ruşi cunoscuţi sub numele de „Purtători de pătimiri”. El a pătimit împreună cu fratele său, prinţul Boris (botezat în creştinism cu numele de Roman). După uciderea Sfântului Boris, Svyatopolk Blestematul i-a trimis Prinţului Gleb un mesager mincinos, care-i aducea informaţii eronate despre tatăl lor, Marele Prinţ Vladimir, mort din cauza unei boli, încercând astfel să scape şi de ultimul pretendent la tronul din Kiev.

Fiind minţit, Prinţul Gleb s-a grăbit să ajungă la Kiev însoţit de o mână de oameni. Fratele său mai înţelept, Yaroslav, ajungându-l din urmă la Smolensk, nu l-a putut opri pe acesta din drum, deoarece Sfântul Gleb nu-şi putea imagina o astfel de crudă înşelăciune din partea fratelui său Svyatopolk.

Nu departe de Smolensk, ucigaşii au urcat pe nava Sfântului Gleb, care nu s-a opus, cerând doar să fie lăsat în viaţă pentru vârsta lui fragedă. Dar la ordinul criminalilor, bucătarul navei i-a tăiat gâtul lui Gleb, îngropându-l lângă Smolensk, într-un loc pustiu, între două trunchiuri de copac, într-un sicriu modest din lemn (+1015). În perioada 1019-1020, fratele său, Yaroslav, i-a descoperit mormântul şi trupul neputrezit, care a fost mutat la Vyshgorod lângă Kiev şi îngropat lângă sfântul prinţ Boris. Continuă să citești →

4 septembrie: SFÂNTUL PETRU AL DABRO-BOSNIEI

4_sept_peter_metropolitan_of_serbia.jpg

Mitropolitul Petru s-a născut în 1886. A predat la Seminarul Teologic din Reljevo şi apoi la Sarajevo. A fost hirotonit episcop de Zahumios şi Herţegovina în 1903 şi apoi a devenit  mitropolit de Bosnia în 1920. Când a izbucnit al II-lea Război Mondial a fost sfătuit să fugă în Serbia sau în Muntenegru. El însă răspundea: “Sunt păstorul poporului meu şi trebuie să împart soarta lui rămânând la locul meu, în scaunul meu”, şi a rămas neclintit în faţa constrângerilor Gestap-ului (Poliţiei Secrete) şi a ustaşilor de a se lepăda de Ortodoxie,  rămânând neînduplecat şi în privinţa folosirii alfabetului chirilic. A  fost arestat pe 12 mai 1941 şi întemniţat la Zagreb. I-au tăiat barba, i-au ridicat toate însemnele episcopale şi l-au supus la îndelungate şi mari chinuri. L-au dus apoi în Koprivniţa şi, de acolo, în lagărul de concentrare de la Jasenovaţ  (unii sunt de părere că la Gospici), unde a murit din cauza chinurilor. Pomenirea lui se face şi în 4/17 septembrie.

Pelerin Ortodox

4 septembrie: Sfânta Ermiona, una din fiicele Sfântului Apostol Filip

Sfânta Ermiona, una din fiicele Sfântului Apostol Filip

4 septembrie

3. Sf Ermiona, fiica Sf Ap Filip (dupa 117) 4.1

Sfântul Apostol Filip (pomenit la 11 octombrie), care boteză pe famenul Candachiei, avu patru fiice, pe care evanghelistul Luca le mărturiseşte de proorociţe şi fecioare.

Sfântul Apostol Filip vorbindu-i famenului Candachiei despre Adevăratul Dumnezeu

Sf Ap Filip, ep Traliei, Asia 2 dimpreuna cu famenul pe care il aduse la dreapta credinta

Dintre acestea Ermiona şi Eutihia se duseră în Asia căutând pe sfântul apostol Ioan Teologul, şi neaflându-l căci se mutase la Domnul, aflat-au pe Petronie, ucenicul lui sfântului apostol Pavel, şi luând învăţătură de la dânsul, urmară obiceiurilor lui. Iar Ermiona se deprindea cu meșteșugul doctoriei. Drept aceea venea la dânsa mulţime multă şi tămăduia pe toţi cu harul lui Dumnezeu.

Trecând însă Traian împăratul asupra perşilor, se arătă sfânta că este creştină şi aducând-o înaintea lui căută să o înşele cu amăgiri şi să o despartă de Hristos. Dar de vreme ce nu voia să se supună, porunci ca să o bată peste obraz multe ceasuri. Iar Ermiona văzând pe Domnul șezând la judecată în chipul lui Petronie, care îi grăia şi o întărea, socotea bătăile ca o nimica.

Deci văzând împăratul întărirea şi neînduplecarea gândului ei, ruşinându-se, o liberă. Şi de atunci, deschizând în Asia locaș de oaspeţi, odihnea pe toţi şi le tămăduia sufletele şi trupurile, iar Domnul se preamărea în toate zilele de către tot omul, cât a trăit împăratul Traian.

Iar dacă muri el, împărăţind Adrian, ginerele său, şi înştiinţându-se de cele despre sfânta, trimise slujitori de o aduseră înaintea lui și-i zise: Continuă să citești →

4 septembrie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PR. MOISE (Gr, Ro, En)

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. PR. MOISE 

 

 

Murind Iosif în pămîntul Egiptului, neamul lui Iacov, tatăl lui, nu după multe sute de ani s-a înmulţit atîta, încît tot pămîntul acela s-a umplut de poporul israelit, iar la războaie puteau să fie dintr-înşii cîte şase sute de mii de bărbaţi. Atunci împăratul Egiptului, temîndu-se ca nu cumva, sfătuindu-se cu vrăjmaşii lor, să piardă pe egipteni de pe pămînt, a poruncit dregătorilor săi să chinuiască pe poporul lui Israel în toate chipurile şi cu slujbele şi cu bătăile. Pentru că din sudorile lor cele cu multă osteneală au zidit nişte cetăţi nu atîta pentru trebuinţă, cît pentru mărire deşartă şi pentru ca pînă în sfîrşit să împuţineze neamul evreilor. Însă pe cît îi chinuia şi-i muncea mai mult, pe atîta ei se înmulţeau, pentru că nu putea să-i împuţineze oamenii, pe aceştia pe care Dumnezeu a voit a-i înmulţi şi a-i mări. Şi deşi împăratul poruncea moaşelor egiptene ca pe tot pruncul evreiesc ce se năştea parte bărbătească să-l ucidă, moaşele, temîndu-se de Dumnezeu, pe partea bărbătească o cruţa. Atunci împăratul a dat poruncă în tot pămîntul Egiptului, ca oricine va vedea prunc evreu, parte bărbătească, să-l ia şi să-l arunce în rîu.

În acea vreme era un om din seminţia lui Levi, anume Avram, avînd femeie din aceeaşi seminţie – anume Iohabeta. Aceştia, mai înainte de acea vreme, au născut un fiu, Aaron, şi o fiică, Mariami. Continuă să citești →

4 septembrie: Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, arhiepiescopul Antiohiei și cei împreună cu dânsul, trei prunci, Urban, Prilidian și Epoloniu, și mama lor Sfânta Hristodula, Turcia

Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, arhiepiescopul Antiohiei și cei împreună cu dânsul, trei prunci, Urban, Prilidian și Epoloniu, și mama lor Sfânta Hristodula, Turcia

4 septembrie

1. Sf Sf Mc Vavila, arhiepiscopul Antiohiei, si cei 3 prunci cu dansul Urban, Pridilian si Epolonion (251) 3.1

„Omul acesta mare și minunat, de poate fi numit om”, precum a grăit sfântul Ioan Gură de Aur, a fost episcop al Antiohiei în vremea stăpânirii necredinciosului împărat Numerian.

Acest Numerian întări pacea cu un împărat păgân ce se arătă mai cinstitor și mai iubitor de pace decât dânsul. Ca semn al împăcării lor, împăratul păgân îl dădu pe tânărul său fiu spre a fi crescut la curtea lui Numerian.

Într-o zi, Numerian îl junghie cu mâna sa pe tânărul cel nevinovat, aducându-l jertfă idolilor. Cu mâinile calde de sângele nevinovat, ucigașul cel purtător de coroană împărătească merse la o biserică a creștinilor să vadă cele ce se făceau acolo.  Pe când sfântul Vavila se afla cu poporul la rugăciune află că avea să vină împăratul cu alaiul său, voind să intre în biserică. Sfântul Vavila opri slujbam ieși înaintea bisericii și îi spuse împăratului că de vreme ce este închinător la idolim nu poate intra în lăcașul cel sfânt unde se aducea slavă Unuia Dumnezeu Adevărat.

Într-o omilie a sa, sfântul Ioan Gură de Aur spune despre sfântul Vavila: Continuă să citești →

3 septembrie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. ANTIM (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Ανθίμου – 03 ΣΕΠΤΕΜΒΡΙΟΥ

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. ANTIM

 3 septembrie

Pomenirea Sfântului Sfinţitului Mucenic Antim, episcopul Nicomidiei.

Antim

Cetatea Nicomidia a fost moştenirea Sfîntului Antim, care din tinereţe avea obiceiurile bărbatului desăvîrşit. Cu floarea tinereţii sale aducea rodul cel copt al nerăutăţii, crescînd cu trupul, împreună creştea şi cu duhul şi, ajungînd la vîrstă majoră, a covîrşit pe toţi cu faptele bune. Trupul lui era potolit, duhul smerit, zavistia dezrădăcinată, mînia întru dînsul nici urmă nu arăta, iuţimea nici se auzea vreodată, lenevirea izgonită, îmbuibarea nu avea întru dînsul loc, ci înfrînare întru toate, dragoste şi pace cu toţi, bună înţelegere între toţi, iar sîrguinţa lui pentru slava lui Dumnezeu se arăta înaintea tuturor.

Vieţuind el o viaţă aşa de îmbunătăţită, s-a făcut vrednic de rînduiala preoţească, în care calea cea mîntuitoare săvîrşea cu lucrul şi cu cuvîntul, învăţînd pe toţi rugăciunea cea gînditoare de Dumnezeu şi osteneala cea folositoare. Apoi Sfîntul Chiril, păstorul Bisericii Nicomidiei, murind, s-a ridicat în scaun Antim, a cărui ale-gere vrednică a fost mărturisită de sus, strălucind o lumi-nă cerească în biserică în vremea hirotonisirii şi oarecare glas dumnezeiesc auzindu-se. Continuă să citești →

3 septembrie: MUTAREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI NECTARIE

 

 Alte articole:

 * * *

 

Sfantul Nectarie din Egina s- anascut la data de 1 octombrie 1846 la Silivri, in Tracia, si a adormit in Domnul la data de 8 noiembrie 1920 la Atena. Sfantul Nectarie a fost episcop de Pentapole si ctitor al manastirii „Sfanta Treime” din insula Egina.

Sfantul Nectarie s-a nascut intr-o familie saraca de pe malul marii Marmara. Parintii sai, Dimos si Marie Kephala, i-au dat numele de Anastasie. La varsta de 14 ani a plecat la Constantinopol ca sa lucreze si sa se scoleasca.

  Continuă să citești →

Canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Neofit şi Meletie de la Mănăstirea Stânişoara (3 septembrie)

Canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Neofit şi Meletie de la Mănăstirea Stânişoara

sfinti-cuviosi-neofit-si-meletie-de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române2 reunit joi, 25 februarie 2016, în şedinţă de lucru la Reşedinţa Patriarhală a hotărât canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Neofit şi Meletie, de la Mănăstirea Stânişoara, având ca zi de prăznuire data de 3 septembrie.

În munţii din preajma Mănăstirii Cozia, aflată pe valea Oltului, s-au nevoit mulţi sihastri iubitori de Dumnezeu, atât înainte de zidirea sfântului locaş de către fericitul întru pomenire domnitor Mircea cel Bătrân (cel Mare) al Ţării Româneşti, cât şi după aceea. Printre cei mai cunoscuţi pustnici ai locului au fost cei şase monahi de la Cozia care, în preajma anului 1600, s­au retras dincolo de Olt. Dintre ei cunoaştem cu numele pe Cuvioşii Daniil duhovnicul şi Misail, ucenicul său, care s-au aşezat la poalele Muntelui Cozia şi au întemeiat Schitul Turnu, precum şi pe Cuvioşii Neofit şi Meletie, pe care îi prăznuim astăzi. Ei au sihăstrit mai sus, în Muntele numit Sălbaticul, iar ucenicii lor au întemeiat Schitul Stânişoara.  Continuă să citești →

2 septembrie: VIAŢA ŞI PĂTIMIREA SFÂNTULUI MUCENIC MAMANT

Sf Mamant_1

Mucenicul lui Hristos, Mamant, avea patrie Paflagonia şi părinţi însemnaţi. Tatăl lui se chema Teodot, iar mama lui Rufina, amândoi din neam mare de patricieni, cinstiţi şi bogaţi şi străluciţi prin dreapta credinţă. Ei, nesuferind mai mult să ascundă credinţa lor în Hristos şi osârdnica dragoste înăuntrul lor, au arătat-o înaintea tuturor, mărturisind dreapta lor credinţă şi spre dânsa aducând pe mulţi. Pentru aceasta au fost clevetiţi la Alexandru dregătorul căruia i se poruncise de către împărat să înmulţească cu toată sârguinţa cinstea zeilor lor, iar pe creştinii ce se aflau şi nu se supuneau poruncii lor, să-i muncească şi să-i dea la moarte. Continuă să citești →