Arhim. Ioil Konstantaros – Cuvânt la Duminica a XII – a după Rusalii

Arhim. Ioil  Konstantaros, Predicator  al Sfintei Mitropolii de Driinoupolis,

Pogoniani  şi Koniţa:

Cuvânt la  Duminica a XII – a după Rusalii

Există  oameni care susţin că doar unele filozofii sociale şi mişcări politice  au putut vorbi şi continuă să poată vorbi despre modul în care  bogăţia schimbă structura socială şi degradează personalitatea  omului. Desigur, dacă cineva are posibilitatea şi are curajul să privească  dincolo de suprafaţa lucrurilor şi să distingă sensurile din frazele  declaraţiilor pompoase, se va încredinţa că mulţi oameni vociferează  nu atât din raţiuni de dreptate socială, ci pentru că ei înşişi  nu se află în vârful piramidei şi sunt departe de cercul oamenilor  bogaţi – al plutocraţiei.

Poate  că unii se mai află la nivelul cercurilor care critică, dar  pentru „consum” şi „politică populistă”, „alintă urechile”  suporterilor lor…

Câţi  însă au îndrăzneala să declare lămurit că cea  mai mare afurisire împotriva bogăţiei o conţine Sfânta Evanghelie, indiferent dacă şi această pericopă evanghelică a tânărului bogat,  pe care am auzit-o în această duminică în bisericile noastre, unii  o vor aşeza în conştiinţele lor printre „cuvintele uitate” ale  lui Iisus. Este foarte grăitor faptul că tânărul din parabolă,  bun printre altele, păzeşte toate poruncile şi într-adevăr manifestă  o dorinţă pentru o viaţă mai înaltă. De aceea şi Iisus îi prezintă  înaintea sa drumul care duce la desăvârşire: „A zis lui Iisus:  Dacă voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde tot ce ai şi împarte  săracilor şi vei avea comoară în cer şi apoi vino de urmează Mie” (Matei 19, 21). Continuă să citești →

31 august: SFÂNTUL CIPRIAN AL CARTAGINEI

31 august: SFÂNTUL CIPRIAN AL CARTAGINEI

*

Sf. Ciprian se naste, probabil, in jurul anului 200 la Cartagina, din parinti pagani si bogati. Primeste o educatie aleasa, isi face o cultura intinsa si ajunge retor, calitate in care isi creeaza numeroase legaturi si se inconjoara de un deosebit prestigiu. Sub influenta preotului Caecilianus, Sf. Ciprian se converteste, se boteaza, e hirotonit preot si, la inceputul anului 249, e facut episcop, ca urmas al lui Donat. Continuă să citești →

31 august: TROPARUL ŞI POMENIREA AŞEZĂRII ÎN RACLĂ A BRÂULUI MAICII DOMNULUI (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο Κατάθεσης Τ. Ζώνης Θεοτόκου – 31 ΑΥΓΟΥΣΤΟΥ

 TROPARUL ŞI POMENIREA AŞEZĂRII ÎN RACLĂ A BRÂULUI MAICII DOMNULUI

 31 august 

Pomenirea punerii în sfânta racla a Cinstitului brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, în cinstita ei casa, care este în Halcopratia, unde a fost adus de la episcopia Zilas, în zilele împaratului Iustinian; si minunea ce s-a facut prin punerea Cinstitului brâu deasupra împaratesei Zoe, sotia împaratului Leon cel întelept.

Braul Maicii DomnuluiÎmparatul Arcadie, feciorul lui Teodosie cel Mare, scotând cinstitul brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei din Ierusalim, caci acolo era pastrat cu cinstita ei haina pâna în acea vreme de o femeie fecioara, l-a adus în Constantinopol, si l-a pus într-un sicriu luminat, pe care l-a numit si sfânta racla. Deci trecând 410 ani, a deschis acea sfânta racla împaratul Leon cel întelept, pentru femeia sa Zoe, care era chinuita de duh necurat, si care vazuse si dumnezeiasca vedenie; ca de s-ar pune peste dânsa cinstitul brâu, s-ar lecui. Si s-a aflat cinstitul brâu stralucind ca si cum ar fi fost tesut atunci nou, având o pecete tiparita în aur; si hârtie Codicel lipita, care arata cu numarul, vremea, indictionul si ziua în care fusese adus sfântul brâu în Constantinopol si cum a fost pus de mâinile împaratului Arcadie în racla, pecetluita fiind de dânsul. Acest brâu sarutându-l împaratul, si întinzându-l peste împarateasa cu mâna patriarhului ce era atunci, o, minune, îndata s-a mântuit de boala împarateasa, si toti slavind pe Mântuitorul Hristos si dând laude de multumire Preacuratei Maicii Lui, l-au pus iarasi în acea racla unde era mai înainte. Continuă să citești →

31 august: SFÂNTUL AIDAN, ÎNTEMEIETORUL MĂNĂSTIRII DIN LINDESFARNE (ROMANIAN, ENGLISH)

 SFÂNTUL AIDAN, ÎNTEMEIETORUL MĂNĂSTIRII DIN LINDESFARNE

31 august

Aidan, episcop de Lindesfarne

Tropar (Glas 5)
O, sfinte Episcop Aidan, Apostol al Nordului si lumina a Bisericii Celte, maret in smerenie, nobil in nevoie, rivnitor calugar si iubitor misionar, mijloceste pentru noi nevrednicii pentru ca Hristos Dumnezeul nostru sa miluiasca sufletele noastre.

Sfintul Aidan s-a nascut in Irlanda in ultima parte a secolului al VI-lea. A fost tuns calugar la Iona (in Scotia) in comunitatea creata mai devreme de Sf. Columba ca un ostrov sfint si pamint neintinat pentru evanghelizarea Britaniei.

Sfintul Aidan a fost ales sa evanghelizeze Northumbria datorita felului sau daruit si blind de a invata pe altii. A fost hirotonit episcop si trimis in Northumbria. A sosit la Lindesfarne in anul 635, facind din locul acesta un al doilea ostrov sfint pe coasta opusa a Britaniei, care deveni resedinta sa episcopala. A crestinat pe pagînii locului. Uneori intilnea ganguri rivale de tineri gata sa se ia la bataie. Le propovaduia Evanghelia intru Pace si ei isi lasau jos armele, erau botezati si se faceau manastiresti. Continuă să citești →

Părintele Ilie Cleopa: PREDICĂ LA DUMINICA A XII-A DUPĂ RUSALII (Despre desăvârşirea creştină)

Părintele Ilie Cleopa:

PREDICĂ LA DUMINICA A XII-A DUPĂ RUSALII

 Despre desăvârşirea creştină

De voiesti sa fii desavirsit, mergi, vinde-ti averile tale tale si le da saracilor si
vei avea comoara in cer. Dupa aceea vino si urmeaza-Mi (Matei 19, 21)

Iubiti credinciosi,

Idealul fiecarui crestin pe pamint este mintuirea sufletului, adica dobindirea vietii vesnice. Pina la intruparea si invierea Domnului nostru Iisus Hristos, nimeni nu se putea mintui, caci raiul era inchis si nu era revarsat peste lume harul Duhului Sfint. De aceea toti dreptii Vechiului Testament asteaptau izbavirea sufletelor lor prinmoartea si invierea Fiului lui Dumnezeu.

Mintuirea, dupa invatatura Sfintei Evanghelii si a Bisericii Ortodoxe, se dobindeste prin pazirea poruncilor date de Dumnezeu oamenilor, cuprinse atit in decalogul Legii Vechi, cit si in Noul Testament, numit si legea Harului. Orice crestin care doreste sa se mintuiasca trebuie sa savirseasca aceste trei conditii: sa aiba credinta dreapta in Dumnezeu; sa aiba harul Duhului Sfint, care se da tuturor prin cele sapte Sfinte Taineale Bisericii Botezul, Mirungerea, Spovedania, Sfinta Impartasanie, Nunta, Preotia, Maslul si sa implineasca poruncile cuprinse in Sfinta Evanghelie. Fara aceste trei conditii obligatorii, nu este mintuire. Una din ele daca lipseste, omul nu se poate mintui si isi pierde sufletul sau, „care este mai scump decit toata lumea”.

  Continuă să citești →

31 august: Sfântul Brâu al Maicii Domnului

Sfântul Brâu al Maicii Domnului – 31 august

Sfântul Brâu izvorâtor de har al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care se găseşte în Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi este unicul odor care se păstrează din viaţa pământească a Maicii Domnului.

Racla cu o mare parte din Sfântul Brâu al Născătoarei de Dumnezeu.

Conform sfintei tradiţii şi istoriei Bisericii noastre, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la trei zile de la adormirea sa, a înviat şi s-a înălţat cu trupul la ceruri. În momentul înălţării ei, i-a dat Apostolului Toma Cinstitul său Brâu. Toma împreună cu ceilalţi Apostoli, după ce au deschis mormântul «nu au găsit trupul» Născătoarei de Dumnezeu. Astfel, Cinstitul Brâu constituie pentru Biserica noastră o dovadă a învierii şi înălţării cu trupul a Născătoarei de Dumnezeu la ceruri, într-un cuvânt, al mutării ei.

Continuă să citești →

Gheron Iosif Isihastul: UCENICUL ASCULTĂTOR PRIMEŞTE HARUL MAI REPEDE

Ucenicul ascultător primește harul mai repede

 

Am primit scrisoarea ta, fiul meu, și îți dau răspuns la cele ce mi-ai scris. Mă întrebi care din doi primește harul mai repede, pustnicul sau cel aflat sub ascultare. Fără îndoială că ucenicul ascultător. Acesta primește și harul mai repede și este și în afară de orice pericol. Nu se teme nici că o să cadă, nici că o să ardă. Numai să nu se lase cuprins de neglijență. Și să mai știi că, atunci când omul are înlăuntrul său pe Hristos, atunci fie că este singur, fie că este împreună cu mulți semeni ai săi, el își află liniștea și are pace mereu. Harul lui Dumnezeu nu depinde de timp, ci de modul în care viețuiești și de mila Domnului. Experiența se dobândește, într-adevăr, o dată cu trecerea timpului, dar harul – de aceea se numește har, adică dar, pentru că depinde de Dumnezeu – se dăruiește în funcție de căldura credinței, de smerenie și de voia cea bună. Solomon a primit har când era de doisprezece ani. Daniil la aceeași vârstă. David pe când păștea turmele tatălui său. La fel toți cei vechi și noi. Imediat ce omul ajunge la căința adevărată, harul se apropie de el și sporește o dată cu creșterea zelului. Experiența cere nevoință îndelungată. Înainte de orice lucru, cei care cer har de la Dumnezeu trebuie să îndure ispitele și necazurile, în orice fel ar veni acestea. Iar daca în timp de ispită se neliniștește și nu arată destulă răbdare, nici harul nu va veni, nici virtutea nu o săvârșește și nici nu se învrednicește de vreun dar duhovnicesc.

Dacă cineva a aflat care este darul lui Dumnezeu; cum că sunt necazurile și, în general, tot ceea ce ne aduc ispitele, acesta a aflat cu adevarăt care este calea Domnului. Acesta așteaptă ispitele să vină pentru că prin acestea se curățește, răbdând se luminează și ajunge să vadă pe Dumnezeu. Altfel Dumnezeu nu poate fi văzut, decât numai prin intermediul cunoștinței. Iar cunoașterea este vederea duhovnicească (theoria). Adică atunci când simți că Dumnezeu este lângă tine și că te miști înlăuntrul lui Dumnezeu și că orice faci Acesta vede și ești atent să nu-L superi cu ceva – pentru că vede și cele dinlăuntru și cele dinafară – atunci nu păcătuiești. Deoarece Îl vezi, Îl iubești și te îngrijești ca să nu-L întristezi. Așadar, oricine păcătuiește, nu vede pe Dumnezeu, este orb.

(Gheron Iosif, Mărturii din viața monahală, Editura Bizantină, București, 1996, pp. 34-35)

Sursa: http://www.doxologia.ro

ACATISTUL SFÂNTULUI ALEXANDRU DIN SVIR (30 august)

50.Александр Свирский деталь

ACATISTUL SFÂNTULUI ALEXANDRU DIN SVIR (30 august)

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:

Plăcutule ales al lui Hristos şi făcătorule de minuni, Cuvioase Părinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasă a lui Dumnezeu lumea ai luminat şi vieţuirea ta cu virtutea şi cu mulţimea facerilor de minuni ai împodobit, cu dragoste în cântări duhovniceşti te lăudăm: iar tu, îndrăzneala către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozeşte, ca să-ţi cântăm: Bucură-te, Cuvioase Alexandre, făcătorule de minuni al Svirului! Continuă să citești →

30 august: Sfântul Cuvios Hristofor Romanul, Palestina

Sfântul Cuvios Hristofor Romanul, Palestina

(30 august)

7. Sf Cuv Hristofor Romanul, monah in Palestina (sec VI) 1

Frescă din prejma anului 1350, aflată în Mănăstirea Decani, Kosovo, Serbia

Acest cuvios părinte s-a nevoit în veacul al VI-lea și despre dânsul stă scris în cartea ce se numește Limonar.

În tinerețea sa, lepădând deșertăciunile lumii, îmbrăcă haina monahală nevoindu-se cu multă căldură. Ziua slujea fraților, iară seara târziu intra în peștera sfântului Teodosie. Acolo săvârșea câte 100 de metanii pe fiecare treaptă, iară toate treptele erau în număr de 18. Apoi întrând în peșteră, petrecea într-însa rugându-se până când se auzea toaca dinaintea Utreniei și atunci mergea la biserică. Petrecu astfel vreme de 11 ani, neschimbându-și rânduiala, ostenindu-și trupul cu îndelunga postire și înfrânarea gândurilor.

Într-una din nopți, săvârșindu-și, după obicei, plecările de genunchi pe trepte și ajungând pe cea din urmă, văzu toată peștera plină de candele dintre care unele ardeau, iară altele nu, și doi bărbați cu chip luminos umbând în haine albe și pregătind candelele.

Atunci sfântul Hristofor îi întrebă:

– Pentru ce ați pus candelele acestea aici și nu mă lăsați să intru să mă rog?

Iară ei îi răspunseră:

– Candelele acestea sunt ale părinţilor lui Dumnezeu, care se ostenesc.

Sfântul părinte îi intrebă:

– Pentru ce unele ard, iar altele nu? Continuă să citești →

30 august: TROPARELE ŞI VIEŢILE SF. ALEXANDRU, IOAN ŞI PAVEL ARHIEP. CONSTANTINOPOLULUI (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Αλεξάνδρου – 30 ΑΥΓΟΥΣΤΟΥ

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. ALEXANDRU, ARHIEP. CONSTANTINOPOLULUI

 30 august

Troparul audio

*

Pomenirea celor între sfinti Parintii nostri Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului.

Alexandru, patriarhul ConstantinopoluluiSfântul Alexandru, arhiepiscopul Constantinopolului

De origine modesta si lipsit de stiinta cartilor, dar prin virtutile si harismele sale apostolice, sfântul Alexandru s-a aflat demn sa-l slujeasca pe sfântul Mitrofan (cf. 4 iunie), Arhispiscop al Bizantului, in calitate de preot al episcopului, iar mai târziu (314) ca episcop ajutator. Dupa victoria sfântului Constantin asupra lui Licinius, împaratul a organizat o intalnire oratorica intre Alexandru si ritorii pagâni din Bizant, care s-au vazut infrânti nu de discursul sfântului, ci de o minune ce a savârsit-o. Cum sfântul arhiepiscop Mitrofan era prea bolnav si prea batrân ca sa mai poata participa la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (anul 325), l-a trimis pe Alexandru sa prezideze in locul lui. Dupa inchiderea lucrarilor Sinodului, împaratul Constantin a cerut la toti Purtatorii-de-Dumnezeu Parinti ce au stralucit in timpul lucrarilor sa vina la Constantinopol (oras pe care tocmai si l-a ales drept cetate imperiala) ca sa-l binecuvinteze. Continuă să citești →

30 august: SF. CUV. IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU

SF. CUV. IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU

30 August

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Între sfinţii primelor veacuri creştine se află şi mulţi ierarhi, vrednici conducători spirituali ai credincioşilor şi, totodată, pilde pentru ei de curăţie a vieţii. Însă nu toţi ierarhii cu viaţă îmbunătăţită ai acelor vremuri au rămas cunoscuţi până astăzi. Aşa este cazul, la români, cu Ioan de la Râşca – numit de către mitropolitul Dosoftei „Arhiepiscopul cel sfânt şi minunat” (1). Nici unul din documentele grăitoare, din vremea arhipăstoriei sale, nu a ajuns până la noi, pierzându-se din pricina vitregiei vremurilor. Icoana vieţii lui sfinte şi minunate însă s-a păstrat în inima şi în sufletele credincioşilor (2).

„Frumoasa mănăstire Râşca” (3) a fost o adevărată grădină în care au crescut şi s-au format bărbaţi însemnaţi în viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Moldova (4). Continuă să citești →

30 august: SF. IERARH VARLAAM, MITROPOLITUL MOLDOVEI (VIAŢA, SLUJBA, ACATISTUL)

*

SF. IERARH VARLAAM, MITROPOLITUL MOLDOVEI

30 August

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Sfântul Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaş, Miron Barnovschi, Moise Movilă şi Vasile Lupu. Provenind dintr-o familie de răzeşi, care se numea Moţoc, din Borceşti, sat dispărut situat lângă Târgu-Neamţ, Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590. Numele său de botez a fost Vasile. Din tinereţe şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte şi limbile slavonă şi greacă. Pe aceeaşi vatră, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să funcţioneze şi o şcoală. Tânărul Vasile Moţoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povăţuitor, a fost numit egumen al mănăstirii. Cu multă osârdie, cuviosul Varlaam s-a adâncit în tainele cărţilor, traducând Scara (Leastviţa) Sfântului Ioan Scărarul (1618). Apoi, pentru strădaniile şi virtuţile sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit. Continuă să citești →

„ŞI VOI , EPISCOPI, LOVIŢI CU CÂRJELE VOASTRE ŞI ÎNĂLŢAŢI-VĂ GLASUL!” – PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN LA TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL: DEPRAVAREA MORAVURILOR

Legături:

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA

TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL

–29 august –

Marcu 6, 14-30:

În vremea aceea a auzit regele Irod vestea despre Iisus, căci numele lui Iisus se făcuse cunoscut, şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el. Alţii însă ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul din prooroci. Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat din morţi. Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea, căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea, şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da. Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu. Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul. Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul. Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze. Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt. Şi s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus Lui toate câte au făcut şi au învăţat.

 LEUL CARE DOARME CONTINUĂ SĂ STRIGE PRIN PREDICILE SALE:

„ŞI VOI , EPISCOPI, LOVIŢI CU CÂRJELE VOASTRE ŞI ÎNĂLŢAŢI-VĂ GLASUL!” 

DEPRAVAREA MORAVURILOR 

„În vremea aceea…”. Aşa începe, iubiţii mei, Evanghelia pe care aţi auzit-o, ca aproape toate citirile evanghelice.

Expresia „În vremea aceea” îndată ce o aud unii, îşi bat joc – poate aţi auzit şi voi asta – şi zic cu dispreţ „În vremea aceea!… ”, în sensul că Evanghelia s-a învechit deja, este antică, şi că astăzi avem nevoie de o altă „Evanghelie”. Cu toate acestea expresia „În vremea aceea…” îşi are locul ei. Aşa cum vom vedea, Evanghelia nu s-a învechit. Este o carte care nu se învecheşte. Este ca soarele. Este soarele duhovnicesc al omenirii. Soarele, stelele, galaxiile, aşa cum zice Scriptura (vezi Evrei 1, 11-12 [Psalmul 101, 27], Apocalipsa 6, 14) şi confirmă ştiinţa, vor trece. Într-o zi soarele se va stinge cum se stinge o candelă când nu mai are ulei.

A zis-o Domnul: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Matei 24, 35). Evanghelia este veşnică. Continuă să citești →

Pr. Ioan Valentin Istrati: 29 august – taina iubirii ucise

29 august – taina iubirii ucise

pr. Ioan Valentin Istrati
 

În această sărbătoare vedem cu adevărat extensia răului în univers, puterea vicleniei şi a nimicniciei, vectorul distugător al voinţei umane pervertite, răbdarea înlăcrimată a lui Dumnezeu, aşteptarea veacurilor şi – de ce nu – o justificare a iadului, ca măsură a libertăţii în înstrăinare de Dumnezeu.

Biserica lui Hristos se înveşmântează în negru şi în suferinţă pentru a-şi aminti de tăierea capului Sfântului Ioan, Botezătorul, Înaintemergătorul şi proorocul Domnului Hristos.

Este o sărbătoare care se ţine cu post aspru, cu rugăciune şi cu Liturghie. În ea răsună nu cântecele de bucurie ale vieţii, ci durerea pentru moartea celui mai mare om născut din femeie, aşa cum l-a numit Însuşi Fiul lui Dumnezeu. Continuă să citești →

PREDICI AUDIO LA TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL

PREDICI AUDIO LA TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL 

*

*

Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august 2010) – Sihăstria Putnei