Arhive autor: Admin

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 34-A A POSTULUI MARE!

Канон Андрея Критского

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 34-A A POSTULUI MARE!

P A T R U C Â N T A R E A
Cântarea a 6-a, glasul al 6-lea

Luptând mucenicii, şi ca nişte pietre alese tăvăliţi fiind pe pământ, toată zidirea vrăjmaşului de tot au surpat-o, şi s-au făcut biserici ale lui Dumnezeu celui viu.

Rugămu-vă pe voi, mucenicilor care aţi săvârşit călătoria cea bună, întăriţi-ne să alergăm bine călătoria postului, strălucind cu săvârşirea virtuţilor.

Pe robii Tăi, Stăpâne care s-au mutat de pe pământ la Tine, Cel Preabun, fă-i părtaşi împărăţiei Tale, cu sfintele mijlociri ale dumnezeieştilor mucenici, mult-Îndurate!

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Ceea ce eşti întru tot lăudată, roagă pe Cuvântul cel preasfânt să dea iertare de păcate şi împărţirea dumnezeieştilor daruri, celor ce te lăudăm cu credinţă, Maică Fecioară!

Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 33-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 33-A A POSTULUI MARE!

Канон Андрея Критского

SEDELNE

Întinsu-Ţi-ai, Hristoase, palmele pe lemn, vindecând rana lui Adam cu rănile Tale. Pentru aceasta Te rog, vindecă rănile mele pe care le-a pus în sufletul meu înşelătorul, şi mă învredniceşte a sluji Ţie, Mântuitorule, cu rugăciune şi cu post.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Văzându-Te Hristoase, Maica Ta cea cu totul fără prihană întins pe Cruce mort, a strigat: Fiul meu, Cel fără început, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, ce este această rânduială a Ta nespusă, prin care ai mântuit, Îndurate, zidirea mâinilor Tale cele preacurate? Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 32-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 32-A A POSTULUI MARE!

gallery_337_396_122556

SEDELNE

Luminători de Dumnezeu luminaţi, cei ce înşivă aţi fost văzători ai Mântuitorului, luminaţi-ne pe noi cei ce suntem în întunericul vieţii, ca să umblăm acum, ca în zi, cu bunăcuviinţă, întru lumina postului, alungând patimile cele de noapte, şi să vedem şi noi luminatele Patimi ale lui Hristos, bucurându-ne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Apostoli, cei doisprezece de Dumnezeu aleşi, aduceţi acum rugăciune lui Hristos , ca să trecem toţi curgerea postului, săvârşind rugăciuni cu umilinţă, şi săvârşind virtuţi cu osârdie; ca în acest chip să ajungem să vedem Învierea cea slăvită a lui Hristos Dumnezeu, slavă şi laudă aducând.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Născătoare de Dumnezeu, roagă-te împreună cu Apostolii, Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu, Cel necuprins, Care S-a născut în chip de negrăit din tine mai presus de gând, să dăruiască lumii pace curată şi să ne dea nouă iertare păcatelor mai înainte de sfârşit, şi să învrednicească pe robii tăi împărăţiei cereşti, pentru bunătatea Sa cea prea multă. Continuă să citești →

DENIA CANONULUI CELUI MARE, al Sfântului Andrei Criteanul (Text integral. Cine nu poate să participe la slujbă în biserică; poate face această Utrenie acasă, începând din seara aceasta (orele 17), la orice oră, până mâine dimineaţă la orele 9)

In a cincea săptămână a Sfântului şi Marelui Post,

DENIA CANONULUI MARE

După începutul obişnuit al utreniei, se citesc cei şase psalmi, se cântă Aliluia şi troparele treimice ale glasului, se citeşte Catisma a opta, apoi psalmul 50, după care se începe Canonul Mare, care se zice rar, cu glas umilit şi cu inimă înfrântă, făcând la fiecare tropar câte 3 închinăciuni:

CANONUL MARE

Alcătuire a Sfântului Părintelui nostru Andrei Criteanul Ierusalimiteanul.

Cântarea 1, glasul al 6-lea:

Irmosul:

Ajutor şi acoperitor S-a făcut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe El; Dumnezeul părintelui meu şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă S-a preaslăvit (de două ori).

    Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă.

Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 31-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 31-A A POSTULUI MARE!

0011

SEDELNE

Gustând Adam din pom fără de cuviinţă, cu amar a cules roadele neînfrânării; iar Tu, înălţându-Te pe Cruce, Îndurate, l-ai scăpat de osânda cea cumplită. Pentru aceasta grăim către Tine: Dă-ne nouă, Stăpâne, să ne oprim de la rodul cel făcător de stricăciune şi să facem voia Ta, ca să aflăm milă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe Cel ce S-a întrupat din curat sângele tău, şi mai presus de gând S-a născut din tine, curată, văzându-L pe Cruce răstignit între făcătorii de rele, te-a durut la inimă şi ca o maică plângând, ai strigat: Vai mie, Fiul meu! Ce este această dumnezeiască şi nespusă rânduială a Ta, prin care ai dat viaţă zidirii Tale? Laud milostivirea Ta. Continuă să citești →

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA LA DUMINICA A PATRA DIN POST: DESPRE EDUCAŢIA COPIILOR

π. Αυγουστινος ιστ

DIN  PREDICA LA EVANGHELIA DIN 

DUMINICA A PATRA DIN POSTUL MARE

Marcu 9, 17-31

17. Şi I-a răspuns Lui unul din mulţime: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. 18.Şi oriunde-l apucă, îl aruncă la pământ şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Şi am zis ucenicilor Tăi să-l alunge, dar ei n-au putut. 19.Iar El, răspunzând lor, a zis: O, neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi? Aduceţi-l la Mine. 20.Şi l-au adus la El. Şi văzându-L pe Iisus, duhul îndată a zguduit pe copil, şi, căzând la pământ, se zvârcolea spumegând. 21.Şi l-a întrebat pe tatăl lui: Câtă vreme este de când i-a venit aceasta? Iar el a răspuns: din pruncie. 22.Şi de multe ori l-a aruncat şi în foc şi în apă ca să-l piardă. Dar de poţi ceva, ajută-ne, fiindu-Ţi milă de noi. 23.Iar Iisus i-a zis: De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede. 24.Şi îndată strigând tatăl copilului, a zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele. 25.Iar Iisus, văzând că mulţimea dă năvală, a certat duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut şi surd, Eu îţi poruncesc: Ieşi din el şi să nu mai intri în el! 26.Şi răcnind şi zguduindu-l cu putere, duhul a ieşit; iar copilul a rămas ca mort, încât mulţi ziceau că a murit. 27.Dar Iisus, apucându-l de mână, l-a ridicat, şi el s-a sculat în picioare. 28.Iar după ce a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut să-l izgonim? 29.El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post. 30.Şi, ieşind ei de acolo, străbăteau Galileea, dar El nu voia să ştie cineva. 31.Căci învăţa pe ucenicii Săi şi le spunea că Fiul Omului se va da în mâinile oamenilor şi-L vor ucide, iar după ce-L vor ucide, a treia zi va învia”.

 „DIN COPILĂRIE” 

„Câtă vreme este de când i-a venit aceasta? Iar el a răspuns: Din copilărie” (Marcu 9, 21)

Evanghelia, iubiţii mei, Evanghelia vorbeşte despre un tânăr nefericit şi despre un tată şi mai nefericit. […]

Dar se naşte o întrebare. Hristos ca Dumnezeu ce era, cunoştea cu siguranţă ceasul şi chiar clipa în care demonul se sălăşluise în inima tânărului. Dar de vreme ce cunoştea – întreabă mulţi – de ce a pus această întrebare? Dascălii Evangheliei, răspunzând la această întrebare, spun că Hristos a pus această întrebare nu pentru Sine Însuşi, ci pentru că voia să înveţe lumea ce mare importanţă are vârsta copilăriei. Omul de mic – putem să spunem chiar din leagăn, în funcţie de educaţia pe care o primeşte – se obişnuieşte la bine sau la rău. Şi, de aceea, toţi cei care au copii au o uriaşă răspundere pentru educaţia lor. Continuă să citești →

PREDICA EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI LA DUMINICA A 4-A DIN POST – POSTUL DEPLIN ŞI RUGǍCIUNEA ADEVǍRATǍ

ORNAM1

ORNAM1

Vindecarea fiului demonizat – Mc. 9, 17 – 32 

POSTUL DEPLIN ŞI RUGǍCIUNEA  ADEVǍRATǍ 

„Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post!” (Mc.9, 29)

            Dreptmăritori creştini,

            În pericopa evanghelică pe care am citit-o astăzi aţi putut auzi cu toţii cum un om a venit la Mântuitorul, rugându-L să-i vindece copilul demonizat care cădea deseori la pământ, zbătându-se şi făcând spume la gură, căci diavolul care sălăşluise în el de multe ori încercase să-l omoare.

            S-a apropiat, aşadar, omul acesta de Domnul Hristos cu durere, zicând: „Doamne, de poţi face ceva, ajută-ne, fiindu-ţi milă de noi! Iar Iisus i-a zis: De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede!” Iar acela a dat un răspuns cât se poate de interesant:,,Cred Doamne, ajută necredinţei mele!”

            Aparent este vorba de o exprimare greşită, sau un răspuns lipsit de logică, dacă nu cumva cuvintele acestea antinomice ale bietului om, simplu dealtfel, ascund altceva!… Şi ce ar putea ascunde oare? Ei bine, ascund credinţa, pentru că a zis : „Cred Doamne”, şi mai ascund smerenia, pentru că a adăugat:”…ajută necredinţei mele!” Este, dacă vreţi, o prezentare a credinţei în haina smereniei. Şi-a îmbrăcat omul nostru credinţa în veşmântul umil al smereniei. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 26-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 26-A A POSTULUI MARE!

3

SEDELNE

Preacinstita Cruce, care sfinţeşte vremea postului, se vede; căreia închinându-ne astăzi, să strigăm: Stăpâne, Iubitorule de oameni, dă-ne nouă prin ajutorul ei să trecem şi cealaltă vreme a postului cu umilinţă, şi să vedem şi dătătoarele de viaţă Patimi, prin care ne-am mântuit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe Tine, Cel ce Te-ai născut din Tatăl cel fără de început, dacă Te-a văzut pe Cruce răstignit, cea care Te-a născut mai pe urmă, Hristoase, a strigat: Vai mie, preaiubite Iisuse! Cum eşti răstignit de bunăvoie acum, Fiule, de oamenii cei fără de lege? Cel ce eşti slăvit de îngeri ca un Dumnezeu, Te laud pe Tine, îndelung-Răbdătorule.

Lumina sufletelor noastre văzând-o acum, Hristoase, adică preacurată Crucea Ta, şi închinându-ne ei cu bucurie, strigăm luminat: Slavă Ţie, Celui ce ai voit a Te înălţa pe ea; Slavă Ţie, Celui ce ai luminat prin ea toată făptura; prin care neîncetat cu cântări să o slăvim.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Dacă Te-a văzut pe Tine înălţat pe Cruce Maica Ta, care nu ştie de mire, Cuvinte al lui Dumnezeu, ca o maică plângând, a zis: Ce minune nouă şi străină este aceasta, Fiul meu? Cum, Cel ce eşti viaţa tuturor, Te împreunezi cu moartea, vrând să înviezi pe cei ce au murit, ca un milostiv? Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 25-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 25-A A POSTULUI MARE!

SEDELNE

Cu puterea Crucii întărindu-vă, toată înşelăciunea vrăjmaşului aţi stricat-o cu adevărat, măriţilor Apostoli cei ce sunteţi rugători pentru sufletele noastre. Pentru aceasta, astăzi, întru închinarea ei vă bucuraţi, rugând pentru noi pe Unul, Iubitorul de oameni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Marie, ceea ce eşti locaş cinsit al Săpânului, ridică-ne pe noi cei căzuţi în prăpastia deznădăjduirii celei cumplite, şi a greşealelor, şi a necazurilor; că tu eşti mântuirea păcătoşilor şi ajutătoare şi ocrotitoare tare, şi mântuieşti pe robii tăi.

Doamne, văzând pusă înainte Crucea Ta astăzi, ne apropiem cu credinţă, sărutând-o cu cântări şi cu laude, cu frică şi cu bucurie; sfinţeşte pe robii Tăi şi împacă lumea Ta cu arătarea ei, Unule, mult-Milostive.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Doamne, noi suntem poporul Tău şi oile păşunii Tale; întoarce-ne pe noi cei cufundaţi în stricăciune; adună-ne ca un păstor pe noi cei rătăciţi şi miluieşte turma Ta, Iubitorule de oameni. Milostiveşte-Te, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Cel ce singur eşti fără de păcat.

Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 24-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 24-A A POSTULUI MARE! 

Sf Cruce

SEDELNE

Cu lemnul ai atins, Stăpâne, văpaia neascultării, pe Cruce înălţându-Te, şi ai omorât pe vrăjmaşul, fiind omorât de bunăvoie. Pentru aceasta Te rog omoară voile trupului meu, şi înviază ticăloasa mea inimă, cu postul cel ucigător de patimi, curăţindu-mă de toată întinarea, ca un milostiv.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Moarte de ocară prin răstignire de bunăvoie ai răbdat, Îndurate; şi văzându-Te pe Tine, ceea ce Te-a născut, Hristoase, s-a rănit la inimă şi plângând ca o maică s-a tânguit. Cu ale cărei rugăciuni, pentru îndurarea milei Tale, milostiveşte-Te şi ne mântuieşte, Cel ce ai ridicat păcatul lumii. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 23-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 23-A A POSTULUI MARE!

SEDELNE

Cu postirea luminându-ne sufletele, să ne închinăm Crucii mântuitoare, pe care Hristos S-a pironit, şi să strigăm către ea: Bucură-te, desfătarea celor ce postesc şi ajutorul cel tare. Bucură-te, pierzătoarea patimilor, potrivnica demonilor; bucură-te, lemn fericit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe ceea ce este neclintită întărire a credinţei şi cinstit dar al sufletelor noastre, pe Născătoarea de Dumnezeu, cu cântări să o mărim credincioşii: Bucură-te, ceea ce ai încăput piatra vieţii în pântecele tău; bucură-te, nădejdea marginilor lumii şi sprijinul celor necăjiţi; bucură-te, mireasă care nu ştii de mire.

Ca o viaţă a făpturii stând înainte Crucea Ta, Doamne, lumea o sărută şi, închinându-se, strigă către Tine: Cu lucrarea ei păzeşte în pace adâncă pe cei ce Te laudă şi Te binecuvintează pe Tine prin înfrânare, mult-Milostive.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Bucură-te, ceea ce prin înger ai primit bucuria lumii; bucură-te, ceea ce ai născut pe Făcătorul tău şi Domnul; bucură-te, ceea ce te-ai învrednicit a fi Maică lui Dumnezeu. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 22-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 22-A A POSTULUI MARE!

Sf Cruce4

SEDELNE

Să ne închinăm credincioşii precinstitului lemn pe care S-a înălţat Făcătorul tuturor; că stă înainte sfinţind pe cei ce se apropie de dânsul cu sufletul şi cu trupul, curăţind întinăciunea păcatului celor ce postesc cu credinţă şi laudă pururea pe Hristos, pe Unul făcătorul de bine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Cuvântul Tatălui pe pământ S-a pogorât şi îngerul luminii a strigat către Născătoarea de Dumnezeu. Bucură-te, binecuvântată, ceea ce ai păzit tu singură cămara, zămislind întru tine pe Dumnezeu şi Domnul cel mai înainte de veci, ca să mântuiască din rătăcire neamul omenesc ca Dumnezeu? Continuă să citești →

7 aprilie: Sfântul Cuvios Sava cel Nou din Kalimnos, Grecia

sf-sava-din-kalymnos-1

 Acest cuvios părinte s-a născut în anul 1862 în Herakleitsa, într-o familie săracă, fiind singurul fiu al părinţilor săi, Constantin şi Smaragda. La Botez primi numele Vasile.

Încă de la fragedă vârstă înflăcărându-i-se inima de dorul pentru o viaţă mai înaltă închinată Domnului, părăsi în taină casa părintească pornind spre Sfântul Munte Athos. Astfel, la vârsta de 12 ani intră în obştea Schitului Sfânta Ana. Odată cu ascultările împlinite la schit, deprinse meşteşugul pictării icoanelor şi cântarea psaltică. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 20-A A POSTULUI!

PATRUCÂNTAREA

Cântarea a 6-a, glasul al 4-lea

Cu picăturile sângiurilor aţi adăpat inimile celor binecredincioşi, iar taberele necredincioşilor de faţă le-aţi înecat ăn ele, purtătorilor de biruinţă, cei ce sunteţi vrednici de laude.

Slăvind cu mădularele voastre pe Stăpânul a toate, sunteţi acum măriţi neîncetat, lauda credincioşilor fiind voi, mucenicilor şi mari sprijinitori.

Continuă să citești →

PREDICĂ LA DUMINICA A TREIA DIN POST A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA: TRONUL HARULUI

Omilie a MitropolituluiAugustin de Florina
la Duminica a III – a din Post (a Închinării Crucii)

(Evrei 4, 14 – 5, 6)

Legături:

TRONUL HARULUI

„Să ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă şi să aflăm har, spre ajutor, la timp potrivit”

Iubiţilor, în Apostolul Duminicii de astăzi, care se numeşte Duminica Închinării Crucii, Apostolul Pavel vorbeşte despre un tron. Îl numeşte tronul harului şi ne cheamă să alergăm la acest tron. Dar ce este acest tron al harului şi cine stă pe el?

Tronul harului! Toţi ştim ce înseamnă tron. Tron se numeşte scaunul oficial unde stă şi de unde îşi îndeplineşte îndatoririle sale un domnitor. Există diferite tronuri. În principal însă, tron se numeşte scaunul oficial, pe care stau cu toată măreţia lor împăraţii şi regii. Istoria spune că pe tronurile împărăteşti au şezut împăraţi şi regi aspri şi inumani, care insuflau frică şi groază. Tronurile lor s-au întemeiat pe violenţă, pe osemintele nenumăraţilor oameni, care au fost asasinaţi ca să se întemeieze aceste tronuri. Şi au existat împăraţi ale căror tronuri erau de neapropiat. Spun unii despre un vechi tiran care cucerise lumea, că în jurul umbrei lui trasase un cerc şi a spus: „Cine va îndrăzni fără permisiunea mea să treacă de acest cerc, va fi ucis pe loc”. Continuă să citești →

Predică la Duminica a treia din Post a PS Sebastian al Slatinei: CRUCEA CA VIAŢA SAU VIAŢA CA O CRUCE

PREDICĂ LA  DUMINCA  A  III – A  DIN  POST 

A EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR

A Sfintei Cruci  –  Mc. 8, 34 – 38 şi 9, 1

ORNAM1

ORNAM1

CRUCEA CA VIAŢA SAU VIAŢA CA O CRUCE

            Drept măritori creştini,

            Evanghelia de astăzi este pe cât de scurtă, pe atât de plină de învăţături şi, pentru aceasta, nu uşor de înţeles, cel puţin în trei afirmaţii ce se fac în ea. Întâi, zice Mântuitorul Hristos:,,Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Mc.8, 34). Şi vă întreb: despre care ,,cruce” vorbeşte Domnul? Sărbătorim în fiecare an, la 14 septembrie, ,,Înălţarea (sau aflarea) Sfintei Cruci” care se pierduse; crucea pe care a fost răstignit Fiul lui Dumnezeu pentru noi. Despre aceasta, însă, vorbeşte Domnul când ne spune să ne luăm crucea şi să-I urmăm Lui? Despre crucea materială, sub diferitele ei forme? Nu cumva avem de-a face aici cu un alt înţeles al crucii – altul decât cel fizic? Ba da. Hristos dă aici cuvântului ,,cruce” un înţeles spiritual :crucea ca viaţă creştină, pe care fiecare dintre noi suntem chemaţi să o ducem aici pe pământ.

            Cuvintele ,,să se lepede de sine” înseamnă ,,să-şi lepede egoismul”, pentru a putea asculta de Dumnezeu mai mult decât de sine. Nu există ascultare de Dumnezeu fără lepădare de sine – renunţare la sine, în favoarea predării în mâinile lui Dumnezeu. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 16-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 16-A A POSTULUI MARE!

Sedelne:

Cu postul şi cu rugăciunea să ne curăţim şi cu grija de săraci lui Dumnezeu să slujim. Să suspinăm, să plângem cu căldură până avem vreme de întoarcere, ca să ne izbăvim de plângerea cea veşnică, ce va fi în văpaia gheenei; dând slăvire lui Hristos, Celui ce a rânduit pocăinţă tuturor oamenilor, care se întorc cu dreptatea gândului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Întinzându-ţi dumnezeieştile tale mâini, cu care ai purtat pe Făcătorul întrupat pentru bunătatea Lui, Fecioară Preasfântă, roagă-L să ne izbăvească de supărări şi de patimi şi de primejdii, pe noi, care cu dragoste te lăudăm şi strigăm ţie: Slavă Celui ce S-a sălăşluit întru tine, slavă Celui ce ne-a slobozit pe noi prin naşterea ta.

Cu postul veselindu-ne, cu cântări bucurându-ne, şi cu rugăciunile luând putere asupra tuturor patimilor, să călcăm cursele lui Veliar, şi urmând lui Hristos să strigăm: Învredniceşte-ne pe noi Îndurate, să vedem Crucea Ta, dându-ne mare milă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

De Dumnezeu fericită Maică ce nu ştii de mire, tămăduieşte sufletul meu cel bolnav, că rău sunt cuprins de păcate, Născătoare de Dumnezeu. Pentru aceasta şi strig ţie din suspinul inimii mele; Primeşte-mă, ceea ce eşti cu totul fără prihană, pe mine cel ce am greşit foarte; ca să strig ţie cu îndrăznire: Bucură-te, locaşul lui Dumnezeu.

Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 14-A A POSTULUI CU ACATISTUL SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA

ACATISTUL SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA, ARHIEPISCOPUL TESALONICULUI

zi de prăznuire – 14 Noiembrie

Facere a monahului Gherasim Micraghiannaitul
ag-grigorios-pal-cmyk-nef

 

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1 :
Luminătorule al dreptei credinţe, sprijinul Bisericii şi învăţătorule, podoaba monahilor, apărătorul cel nebiruit al teologilor, făcătorule de minuni Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre.

Pe păstorul Tesalonicului, cel prea vrednic
Şi pe Luminătorul Bisericii cel prealuminat
Să-l lăudăm în cântări dumnezeieşti;
Căci s-a arătat locaş al luminii celei nepătrunse
Şi dăruieşte luminare şi har îmbelşugat
Tuturor celor ce strigă: Bucură-te, Părinte Grigorie!

Icosul 1 :
Înger în lume, văzător al celor de sus, te-ai arătat Grigorie preafericite şi cu viaţa ta cea dumnezeiască te-ai învrednicit de daruri îngereşti; pentru aceea, minunăndu-ne de strălucirea ta, Părinte, strigăm:
Bucură-te, cel prin care lumina dumnezeiască străluceşte;
Bucură-te, cel prin care întunericul a fost alungat;
Bucură-te, pajişte prea bine mirositoare a înţelepciunii;
Bucură-te, părtaş al învăţăturii celei prea bune;
Bucură-te, înălţime neajunsă cu privirea a celor înalte;
Bucură-te, adănc neatins al darurilor duhovniceşti;
Bucură-te, că eşti strălucire a Bisericii;
Bucură-te, că te-ai arătat întărire ortodocşilor;
Bucură-te, al credinţei luminător prea luminat;
Bucură-te, făclie de nepătruns a harului;
Bucură-te, prin care grăitorii de nebunii vor tăcea;
Bucură-te, prin care grăitorii de Dumnezeu se vor bucura;
Bucură-te, Părinte Grigorie! Continuă să citești →

PREDICĂ LA PRĂZNUIREA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA A VLĂDICĂI AUGUSTIN DE FLORINA: „PACE VOUĂ…”

agios-gregorios-palamas-485
ORNAM1

ORNAM1

PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA

PRĂZNUIREA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA:

„PACE VOUĂ…”

În a doua Duminică din Post (din Postul Mare), este sărbătoarea Sfântului Grigorie Palama. Dar, în afară de această zi cu dată schimbătoare, Sfântul Grigorie este prăznuit şi la o dată fixă, pe 15 noiembrie (în calendarul Bisericii Ortodoxe Române pe 14 noiembrie – n. tr.).

Cine este Sfântul Grigorie Palama? S-au scris despre el cărţi întregi, dar noi să spunem câteva cuvinte. 

* * *

Ne aflăm în anul 1335 d.Hr. În Biserica Ortodoxă era pace. Pace! Există altceva mai dulce decât pacea? Pace în case, pace în societate, pace între popoare, pace în Biserică. Şi pentru că pacea este un bun foarte preţios şi cu totul necesar, de aceea şi Biserica noastră se roagă continuu ,,pentru pacea a toată lumea”.

Aşadar, era pace atunci în Biserica lui Hristos. Dar deodată Biserica s-a tulburat. Aşa cum, atunci când un vânt puternic suflă în larg, marea se tulbură şi ridică valuri sălbatice, tot aşa atunci când apare o erezie Biserica lui Hristos e tulburată, iar valurile spumegânde ale ereticilor lovesc corabia dumnezeiască şi caută să o scufunde. Erezia este una din cauzele care tulbură Biserica. Ereticii fac o mare stricăciune în Biserică. Îi despart pe creştini, pricinuiesc un război intern. Continuă să citești →

MITROPOLITUL IEROTEI VLAHOS: IMPORTANŢA ÎNVĂŢĂTURILOR SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA

Importanţa învăţăturilor Sfântului Grigorie Palama 

În zilele noastre există multe ediţii ale operelor Sfântului Grigorie Palama, precum şi multe studii dedicate vieţii şi învăţăturilor sale. Aceasta reprezintă binecuvântarea cu totul specială a lui Dumnezeu faţă de epoca în care trăim.

ag-grigorios-pal-3

Cu toate că Sfântul Grigorie a trăit în secolul al XIV-lea, el are încă multe de spus vremurilor noastre, întrucât, aşa cum ştim, aceleaşi curente filosofice, teologice şi chiar sociale care prevalau pe vremea sa, predomină şi acum. Secolul al XIV-lea are trăsături comune cu secolul al XX-lea. De aceea, discuţiile ce au avut loc între Sfântul Grigorie Palama şi filosofii acelor vremi sunt de un mare interes şi acum. Sfântul Grigorie are foarte multe lucruri pe care omul contemporan le poate învăţa de la el. Suntem în măsură să stabilim marea importanţă a învăţăturilor Sfântului Grigorie Palama pentru triumful adevăratei credinţe, pentru monahism şi, mai ales, pentru Sfântul Munte.

1. În apărarea Ortodoxiei

Se poate observa destul de uşor marea semnificaţie a învăţăturilor sale pentru Ortodoxie în ceea ce priveşte problema atât de importantă a epistemiologiei. Continuă să citești →