SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 25-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 25-A A POSTULUI MARE!

SEDELNE

Cu puterea Crucii întărindu-vă, toată înşelăciunea vrăjmaşului aţi stricat-o cu adevărat, măriţilor Apostoli cei ce sunteţi rugători pentru sufletele noastre. Pentru aceasta, astăzi, întru închinarea ei vă bucuraţi, rugând pentru noi pe Unul, Iubitorul de oameni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Marie, ceea ce eşti locaş cinsit al Săpânului, ridică-ne pe noi cei căzuţi în prăpastia deznădăjduirii celei cumplite, şi a greşealelor, şi a necazurilor; că tu eşti mântuirea păcătoşilor şi ajutătoare şi ocrotitoare tare, şi mântuieşti pe robii tăi.

Doamne, văzând pusă înainte Crucea Ta astăzi, ne apropiem cu credinţă, sărutând-o cu cântări şi cu laude, cu frică şi cu bucurie; sfinţeşte pe robii Tăi şi împacă lumea Ta cu arătarea ei, Unule, mult-Milostive.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Doamne, noi suntem poporul Tău şi oile păşunii Tale; întoarce-ne pe noi cei cufundaţi în stricăciune; adună-ne ca un păstor pe noi cei rătăciţi şi miluieşte turma Ta, Iubitorule de oameni. Milostiveşte-Te, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Cel ce singur eşti fără de păcat.

Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 24-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 24-A A POSTULUI MARE! 

Sf Cruce

SEDELNE

Cu lemnul ai atins, Stăpâne, văpaia neascultării, pe Cruce înălţându-Te, şi ai omorât pe vrăjmaşul, fiind omorât de bunăvoie. Pentru aceasta Te rog omoară voile trupului meu, şi înviază ticăloasa mea inimă, cu postul cel ucigător de patimi, curăţindu-mă de toată întinarea, ca un milostiv.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Moarte de ocară prin răstignire de bunăvoie ai răbdat, Îndurate; şi văzându-Te pe Tine, ceea ce Te-a născut, Hristoase, s-a rănit la inimă şi plângând ca o maică s-a tânguit. Cu ale cărei rugăciuni, pentru îndurarea milei Tale, milostiveşte-Te şi ne mântuieşte, Cel ce ai ridicat păcatul lumii. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 23-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 23-A A POSTULUI MARE!

SEDELNE

Cu postirea luminându-ne sufletele, să ne închinăm Crucii mântuitoare, pe care Hristos S-a pironit, şi să strigăm către ea: Bucură-te, desfătarea celor ce postesc şi ajutorul cel tare. Bucură-te, pierzătoarea patimilor, potrivnica demonilor; bucură-te, lemn fericit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe ceea ce este neclintită întărire a credinţei şi cinstit dar al sufletelor noastre, pe Născătoarea de Dumnezeu, cu cântări să o mărim credincioşii: Bucură-te, ceea ce ai încăput piatra vieţii în pântecele tău; bucură-te, nădejdea marginilor lumii şi sprijinul celor necăjiţi; bucură-te, mireasă care nu ştii de mire.

Ca o viaţă a făpturii stând înainte Crucea Ta, Doamne, lumea o sărută şi, închinându-se, strigă către Tine: Cu lucrarea ei păzeşte în pace adâncă pe cei ce Te laudă şi Te binecuvintează pe Tine prin înfrânare, mult-Milostive.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Bucură-te, ceea ce prin înger ai primit bucuria lumii; bucură-te, ceea ce ai născut pe Făcătorul tău şi Domnul; bucură-te, ceea ce te-ai învrednicit a fi Maică lui Dumnezeu. Continuă să citești →

Sf. Ioan de Kronstadt: SĂ NE SPOVEDIM REGULAT, SPOVEDANIA – UN EXAMEN AL CALITĂŢILOR DUHOVNICEŞTI

Sf. Ioan de Kronstadt:

DESPRE SPOVEDANIE

 

Spovedania-un examen al calităţilor duhovniceşti

Conţinutul spovedaniei individuale este o taina pe care trebuie să o păzească cu stricteţe atât preotul confesor, cât şi penitentul. De aceea partea lăuntrică a practicii spoveditului la părintele Ioan rămâne pentru noi ascunsă. S-au păstrat însă nu puţine mărturii ale celor ce au asistat la aceste spovedanii, care pot oferi o imagine şi asupra părţii lăuntrice a acestora.

Astfel, „la începutul slujirii sale pastorala – citim într-una din biografiile sale -, când doritori de a se spovedi mai des erau destul de puţini, părintele Ioan consacra fiecărui penitent foarte mult timp. Nu era o spovedanie simplă, formală, ci o întreagă lecţie, o «cercare», un examen al calităţilor duhovniceşti şi al cunoştinţelor religioase ale credinciosului. Uneori părintele petrecea ceasuri întregi în discuţii cu penitentul. Amânând de pe o zi pe alta dezlegarea păcatelot, îl determina să mai vina la el. Continuă să citești →

Sfântul NICOLAE VELIMIROVICI: INIMA ÎN MARELE POST (a patra săptămână)

Sfântul NICOLAE VELIMIROVICI: INIMA ÎN MARELE POST 

A patra săptămână

„Din inimă ies gânduri rele, ucideri, preacurvii, curvii, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sânt care spurcă pre om.” /Mat. 15:19/

1. Aceste cuvinte le-a spus Domnul tău, fiule. Acestea Le-a spus Evreilor necreştinaţi a căror inimă, din pricina păcatului strămoşesc şi păcatului lor, se preschimbase în izvor nu al vieţii, ci al morţii şi a toată putreziciunea.

2. Inima este un izvor, iar gura este un râu. Iar că aşa stau lucrurile dă mărturie Atoateştiitorul, Care în trup a umblat pe pământ, cu aceste cuvinte: Din prisosinţa inimii grăieşte gura. /Mat. 12:34/ Aşadar, limba noastră este vestitorul inimii noastre. Ce cuvinte sânt în inimă, aceleaşi cuvinte-s şi pe limbă; şi ce urâciune e în inimă, aceeaşi urâciune-i şi pe limbă. Ceea ce se află în inimă se varsă şi se prelinge pe buze. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 22-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 22-A A POSTULUI MARE!

Sf Cruce4

SEDELNE

Să ne închinăm credincioşii precinstitului lemn pe care S-a înălţat Făcătorul tuturor; că stă înainte sfinţind pe cei ce se apropie de dânsul cu sufletul şi cu trupul, curăţind întinăciunea păcatului celor ce postesc cu credinţă şi laudă pururea pe Hristos, pe Unul făcătorul de bine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Cuvântul Tatălui pe pământ S-a pogorât şi îngerul luminii a strigat către Născătoarea de Dumnezeu. Bucură-te, binecuvântată, ceea ce ai păzit tu singură cămara, zămislind întru tine pe Dumnezeu şi Domnul cel mai înainte de veci, ca să mântuiască din rătăcire neamul omenesc ca Dumnezeu? Continuă să citești →

Mitropolitul Antonie de Suroj: DESPRE SPOVEDANIE

Mitropolitul Antonie de Suroj:

DESPRE SPOVEDANIE

Aş vrea să spun ceva ce nu este un comentariu al Sfintei Evanghelii, dar despre care  nu numai eu, ci orice preot căruia i se cere să devină părinte spiritual – duhovnic, este întrebat. Şi mulţi sunt tulburaţi de faptul că vom spune « nu », « aceasta îmi depăşeşte puterile ». Acesta nu este un refuz de a simţi compasiune, un refuz de a lua pe umerii noştri oaia pierdută/ rătăcită. Nu ! Este afirmaţia că îţi putem fi un tovarăş  bun pe calea spre Împărăţia lui Dumnezeu, că noi înşine nu suntem destul de maturi să îţi arătăm întregul drum. Fiecare – dintre cei care aţi venit la mine –  poate vedea că eu am străbătut deja o parte de drum, îţi voi fi tovarăşul de drum şi apoi vom ajunge la un punct în care eu însumi nu am fost. Să mergem împreună, să-L urmăm pe Singurul care ne poate călăuzi, într-adevăr Singurul Care nu este doar călăuza noastră, ci şi Mântuitorul nostru, Care este Calea însăşi. Şi Adevărul şi  Viaţa. Şi atunci, când vii la un preot să te spovedeşti, deschide-i inima ta lui – de fapt Domnului Iisus Hristos în prezenţa lui, care aşa cum se spune în rugăciuneacitită de preot  înaintea spovedaniei, va fi martorul deschiderii, sincerităţii, adevărului şi pocăinţei tale. El va asculta ceea ce tu îi spui lui Hristos, se va ruga ca Hristos să te primească aşa cum a primit pe fiecare păcătos, cu preţul vieţii şi morţii Sale. Continuă să citești →

Sfântul Ioan de Kronştadt: Postul limpezeşte mintea

Sfântul Ioan de Kronştadt

Postul limpezeşte mintea

Postul îi este de trebuinţă creştinului pentru a-i limpezi mintea, pentru a-i trezi şi dezvolta sensibilitatea, pentru a-i dirija voinţa într-o direcţie pozitivă. Aceste trei capacităţi ale omului se întunecă şi se atrofiază cel mai mult ,,de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii“ (Luca 21, 34) şi prin acestea ne îndepărtăm de Dumnezeu, Izvorul vieţii, cădem în păcat, în stricăciune şi deşertăciune, desfigurând şi întinând în noi chipul lui Dumnezeu. Lăcomia burţii şi concupiscenţa ne ţintuiesc de pământ şi am putea zice că ne retează aripile sufletului.

Ştiţi cât de înalt era zborul celor ce s-au dat pe sine postului şi înfrânării? Planau în ceruri asemenea vulturilor; fii ai pământului fiind, trăiau cu mintea şi cu inima în ceruri, auzeau acolo cuvinte negrăite, învăţau dunmezeiască înţelepciune. Cât de mult se înjoseşte omul fâcându-se rob pântecelui, mâncării şi băuturi! Îşi perverteşte firea, cea creată după chipul lui Dunmezeu, se face asemenea dobitoacelor necuvântătoare, căzând chiar mai jos decât acestea.

Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 21-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 21-A A POSTULUI MARE!

*

SEDEALNA CRUCII

Cu lemnul a golit întâi vrăjmaşul raiul, pentru mâncare aducând moarte; iar lemnul Crucii înfigându-se în pământ, a adus oamenilor îmbrăcăminte de viaţă şi toată lumea s-a umplut de toată bucuria. Pe care văzând-o pusă spre închinare, împreună să strigăm lui Dumnezeu, popoare, cu credinţă: Plină este de slavă casa Lui.

T R I C Â N T A R E A

Cântarea 1, glasul 1

Ziua aceasta de prăznuire este că prin Învierea lui Hristos moartea s-a arătat deşartă; lumina vieţii a răsărit; Adam sculându-se dănţuieşte cu bucurie; pentru aceasta strigăm cântând cântare de biruinţă. Continuă să citești →

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 20-A A POSTULUI!

PATRUCÂNTAREA

Cântarea a 6-a, glasul al 4-lea

Cu picăturile sângiurilor aţi adăpat inimile celor binecredincioşi, iar taberele necredincioşilor de faţă le-aţi înecat ăn ele, purtătorilor de biruinţă, cei ce sunteţi vrednici de laude.

Slăvind cu mădularele voastre pe Stăpânul a toate, sunteţi acum măriţi neîncetat, lauda credincioşilor fiind voi, mucenicilor şi mari sprijinitori.

Continuă să citești →

PREDICĂ LA DUMINICA A TREIA DIN POST A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA: TRONUL HARULUI

Omilie a MitropolituluiAugustin de Florina
la Duminica a III – a din Post (a Închinării Crucii)

(Evrei 4, 14 – 5, 6)

Legături:

TRONUL HARULUI

„Să ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă şi să aflăm har, spre ajutor, la timp potrivit”

Iubiţilor, în Apostolul Duminicii de astăzi, care se numeşte Duminica Închinării Crucii, Apostolul Pavel vorbeşte despre un tron. Îl numeşte tronul harului şi ne cheamă să alergăm la acest tron. Dar ce este acest tron al harului şi cine stă pe el?

Tronul harului! Toţi ştim ce înseamnă tron. Tron se numeşte scaunul oficial unde stă şi de unde îşi îndeplineşte îndatoririle sale un domnitor. Există diferite tronuri. În principal însă, tron se numeşte scaunul oficial, pe care stau cu toată măreţia lor împăraţii şi regii. Istoria spune că pe tronurile împărăteşti au şezut împăraţi şi regi aspri şi inumani, care insuflau frică şi groază. Tronurile lor s-au întemeiat pe violenţă, pe osemintele nenumăraţilor oameni, care au fost asasinaţi ca să se întemeieze aceste tronuri. Şi au existat împăraţi ale căror tronuri erau de neapropiat. Spun unii despre un vechi tiran care cucerise lumea, că în jurul umbrei lui trasase un cerc şi a spus: „Cine va îndrăzni fără permisiunea mea să treacă de acest cerc, va fi ucis pe loc”. Continuă să citești →

Predică la Duminica a treia din Post a PS Sebastian al Slatinei: CRUCEA CA VIAŢA SAU VIAŢA CA O CRUCE

PREDICĂ LA  DUMINCA  A  III – A  DIN  POST 

A EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR

A Sfintei Cruci  –  Mc. 8, 34 – 38 şi 9, 1

ORNAM1

ORNAM1

CRUCEA CA VIAŢA SAU VIAŢA CA O CRUCE

            Drept măritori creştini,

            Evanghelia de astăzi este pe cât de scurtă, pe atât de plină de învăţături şi, pentru aceasta, nu uşor de înţeles, cel puţin în trei afirmaţii ce se fac în ea. Întâi, zice Mântuitorul Hristos:,,Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Mc.8, 34). Şi vă întreb: despre care ,,cruce” vorbeşte Domnul? Sărbătorim în fiecare an, la 14 septembrie, ,,Înălţarea (sau aflarea) Sfintei Cruci” care se pierduse; crucea pe care a fost răstignit Fiul lui Dumnezeu pentru noi. Despre aceasta, însă, vorbeşte Domnul când ne spune să ne luăm crucea şi să-I urmăm Lui? Despre crucea materială, sub diferitele ei forme? Nu cumva avem de-a face aici cu un alt înţeles al crucii – altul decât cel fizic? Ba da. Hristos dă aici cuvântului ,,cruce” un înţeles spiritual :crucea ca viaţă creştină, pe care fiecare dintre noi suntem chemaţi să o ducem aici pe pământ.

            Cuvintele ,,să se lepede de sine” înseamnă ,,să-şi lepede egoismul”, pentru a putea asculta de Dumnezeu mai mult decât de sine. Nu există ascultare de Dumnezeu fără lepădare de sine – renunţare la sine, în favoarea predării în mâinile lui Dumnezeu. Continuă să citești →

Sfântul Ierarh Luca al Crimeei: Predică la Duminica a treia din Postul Mare

Sfântul Ierarh Luca al Crimeii: Predică la Duminica a treia din Postul Mare 

ghetsimani

Cuvinte în a treia săptămână din Postul Mare

În grădina Ghetsimani

Să nu credeţi că doar pe Cruce a răbdat Domnul suferinţe de nedescris, chinuri cumplite. Chinuri şi mai cumplite au început în grădina Ghetsimani, la lumina lunii. Cum Îl mai sfâşia durerea pe Mântuitorul! Cât de fierbinte S-a rugat Tatălui Său: Părintele Meu! De este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti (Mt. 26, 39)! Poate că oamenii obraznici se vor gândi: „Ce laşitate! De a cerut Tatălui ca paharul pătimirilor să îl ocolească, dacă pentru aceste pătimiri a venit în lume?” Din păcate, nu toţi adâncesc ceea ce a trăit Domnul în inima Sa atunci. Nu toţi ştiu de ce a fost atât de chinuitoare rugăciunea Lui către Tatăl Său. Nu toţi se cutremură la gândul că de pe faţa Lui cădea sudoare de sânge. Totuşi, se cade ca toţi să ştie asta – să ştie că lupta duhovnicească pe care a trăit-o Domnul rugându-Se Tatălui Său în grădina Ghetsimani a fost cea mai mare, şi totodată cea mai grea şi mai cumplită încercare din viaţa Lui. Continuă să citești →

Sfânta Cruce, eternul etalon

sfanta_cruce_w1360_h1960_q100

Sfânta Cruce, dincolo de a fi Altarul de Jertfă al Fiului lui Dumnezeu, trebuie să devină corolarul de seamă al viețuirii creștine. În vremea Postului Mare, mai precis la mijlocul acestuia, suntem chemați să anticipăm ținta și înțelesul profund al nevoințelor pe care trebuie să le practicăm, mai ales prin paleta liturgică bogată a slujbelor bisericești specifice perioadei.

În prima duminică a Postului Mare a fost însemnată calitatea credinței pe care o mărturisim, sintetizată în Ortodoxie, ca reper clar la început de drum duhovnicesc. Cea de-a doua duminică a Păresimilor, prin evidențierea personalității și învățăturii practice a Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, referitoare la lucrarea propriu-zisă a credinței prin rugăciune, ca act sublim de unire posibilă a omului cu Dumnezeu prin Harul energiilor necreate, pregătește, în fapt, cea de-a treia treaptă duminicală a Postului, închinată Sfintei Cruci.

Sfânta Cruce, noul Pom al vieții Continuă să citești →

Predică la Duminica a III-a din Postul Mare (a Sfintei Cruci) – Sfântul Nicolae Velimirovici: CUVINTELE LUI DUMNEZEU SUNT TESTAMENTUL DE-VIAŢĂ-DĂTĂTOR PENTRU LUME

DUMINICA A III-A DIN POSTUL MARE: A SFINTEI CRUCI

Din „ Predici” , Sfantul Nicolae Velimirovici

Legături:


EVANGHELIA DESPRE CRUCE ŞI MÂNTUIREA SUFLETULUI

Marcu 8:34-38; 9:1

Iisus le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui Său cu sfinţii îngeri. Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împrăţia lui Dumnezeu venind întru putere.

Mare este puterea adevărului şi nimic în lume nu poate să-i ia puterea.

Mare este puterea tămăduitoare a adevărului şi nu există nici o suferinţă ori slăbiciune în lume pe care adevărul să nu o poată vindeca.

În suferinţa şi slăbicunea lor, bolnavii caută un doctor care le va da un leac pentru aceste lucruri. Nimeni nu va căuta un doctor care să le dea leacurile cele mai dulci, ci fiecare va voi ca cineva să le dea unul tămăduitor, fie el dulce, amar ori lipsit de gust. Cu cât leacul dat este mai amar şi cu cât lucrarea de vindecare este mai complicată, cu atât se pare că bolnavul are încredere mai mare în doctor.

De ce nu primesc oamenii leacul cel amar, numai atunci când îl oferă mâna lui Dumnezeu? De ce se caută şi se aşteaptă numai bomboane din mâna lui Dumnezeu? Pentru că oamenii nu simt cât de primejdioasă este boala păcatului lor şi cred că se pot vindeca numai cu bomboane.

O, dacă oamenii s-ar întreba de ce toate doctoriile pentru bolile trupeşti sunt atât de amare! Duhul Sfânt le-ar răspunde: pentru a se gândi la amărăciunea leacurilor duhovniceşti. Căci, aşa cum boala trupească dă o închipuire asupra bolii duhovniceşti, tot la fel leacurile pentru bolile trupeşti  au aceeaşi lucrare, prin asemănare cu boala duhovnicească. Continuă să citești →